Funcţionari din Primăria Calvini implicati
Poliţiştii din Buzău au efectuat, miercuri, 25 februarie 2026, zece percheziţii într-un dosar penal care vizează suspiciuni de obţinere ilegală de fonduri, tentativă la înşelăciune şi fals în declaraţii. Aceste acţiuni au fost derulate în contextul decontării cazării şi hranei pentru 180 de refugiaţi ucraineni, conform unui comunicat transmis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău. "Acţiunea a avut ca scop clarificarea unor suspiciuni grave legate de gestionarea fondurilor destinate ajutoarelor umanitare", a declarat un reprezentant al IPJ Buzău.
Acţiunea a fost coordonată de un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, care a autorizat executarea a zece mandate de percheziţie domiciliară, precum şi o percheziţie la sediul profesional al unei instituţii publice. Potrivit anchetatorilor, sunt vizate activităţile unor funcţionari din cadrul Primăriei Calvini, dar şi mai mulţi localnici care ar fi fost implicaţi în această schemă.
Surse apropiate anchetei au confirmat că Primăria Calvini este în centrul acestei investigaţii. Conform Poliţiei, suspectii sunt acuzaţi că, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, ar fi depus în mod fals mai multe înscrisuri prin care atestau cazarea şi hrănirea a peste 180 de refugiaţi din Ucraina. Aceste documente ar fi fost utilizate pentru a solicita decontarea serviciilor, în valoare totală de aproximativ 335.000 de lei, sumă care a fost blocată în conturi, iar plata a fost anulată, conform IPJ Buzău.
La acţiune au participat poliţişti de investigaţii criminale, de investigare a criminalităţii economice, poliţişti rutieri, de ordine şi siguranţă publică, luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale Buzău, precum şi jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Buzău. Această mobilizare extinsă subliniază seriozitatea acuzaţiilor şi complexitatea anchetei.
Experţii în domeniul fondurilor europene subliniază că astfel de fraude sunt o problemă majoră, afectând nu doar bugetul local, ci şi imaginea României în faţa Uniunii Europene. "Este esenţial ca autorităţile să gestioneze cu rigurozitate fondurile destinate refugiaţilor, pentru a asigura transparenţa şi corectitudinea acestora", a declarat Cătălina Ionescu, expert în fonduri europene la Institutul de Analiză Politică.
Comparativ cu alte ţări europene, România se confruntă cu provocări specifice în gestionarea fondurilor pentru refugiaţi. De exemplu, în Polonia, unde numărul refugiaţilor a fost semnificativ mai mare, autorităţile au implementat măsuri stricte de control pentru a preveni fraudele. Aceasta ridică întrebări despre eficienţa sistemului românesc de monitorizare a acestor fonduri.
Criticile nu întârzie să apară, iar unele voci din societatea civilă acuză autorităţile locale de lipsă de transparenţă în gestionarea ajutoarelor pentru refugiaţi. "Este un semnal de alarmă că trebuie să ne îmbunătăţim sistemul de monitorizare a fondurilor, nu doar pentru a preveni fraudele, ci şi pentru a proteja cei care au nevoie de ajutor", a afirmat Andrei Popescu, coordonator la o organizaţie neguvernamentală dedicată sprijinirii refugiaţilor.
În concluzie, aceste percheziţii evidenţiază nevoia urgentă de a evalua şi îmbunătăţi sistemele de gestionare a fondurilor destinate refugiaţilor.
În urma acestei acţiuni, autorităţile trebuie să se asigure că astfel de fraude sunt investigate cu seriozitate, iar măsurile de prevenire sunt consolidate, pentru a proteja atât bugetul public, cât şi imaginea României pe plan internaţional.