Probleme în lupta împotriva traficului
Candidații diicot, reprezintă subiectul principal al acestui articol. În contextul interviurilor pentru funcția de procuror-șef al DIICOT, desfășurate în perioada 23-26 februarie 2026, atât Alina Albu, actuala șefă a DIICOT, cât și Ioana Albani, fostă procuror șef adjunct, au adus în discuție problemele cu care se confruntă Direcția. Alina Albu a subliniat că DIICOT a scos din piață peste 5,3 tone de droguri de risc și mare risc în ultimii 3 ani, dar a menționat că introducerea drogurilor în țară devine din ce în ce mai ingenioasă. "Cea mai mare provocare pentru un procuror DIICOT este dosarul mai vechi de 5 ani în care trebuie să dai soluție", a declarat Albu.
Ioana Albani a criticat colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), afirmând că este esențială o coordonare mai bună în lupta împotriva traficului de droguri. Potrivit Albani, "cooperarea dintre DIICOT și SRI a fost întotdeauna, conceptual, sănătoasă. Nu au fost divergențe de opinie cu privire la parcursul penal al unui dosar". De asemenea, Albani a menționat că există o problemă în ceea ce privește viteza cu care autoritățile române clasifică substanțele psihoactive noi drept droguri.
Alina Albu a propus un proiect pilot bazat pe inteligență artificială pentru a analiza datele privind traficul de droguri, în timp ce Ioana Albani a subliniat importanța de a ajunge la sursa de aprovizionare a drogurilor, mai degrabă decât să se concentreze pe capturile de pe piață. Ea a spus: "Dacă am fi capabili să ajungem în acea zonă de aprovizionare la droguri, că doare pe toată lumea. Acea țintă nu mai produce atâtea dosare, prin urmare, tendința este aceea de a tinde spre scădere".
În cadrul audierilor, Alina Albu a prezentat și provocările cu care se confruntă DIICOT în ceea ce privește personalul, menționând că în unele județe, cum ar fi Giurgiu, structurile sunt subdimensionate. "Avem un om la Teleorman, un om la Giurgiu, un om la Ialomița. N-ai cum să închizi aceste birouri, trebuie să facem și reprezentare în instanțe".
Ioana Albani a propus implementarea conceptului de "intelligence driven prosecution", care ar implica colectarea și analiza informațiilor înainte de a ajunge la sesizări. "Acțiunile noastre să producă efecte asupra fenomenului infracțional de competența direcției, nu asupra indicatorilor de activitate", a mai adăugat ea.
În ultimele luni, DIICOT a fost subiectul unor critici cu privire la modul în care gestionează traficul de droguri și la cooperarea cu alte instituții. În acest context, Ioana Albani a menționat că, deși s-au făcut progrese, există încă multe de făcut pentru a aborda eficient problema traficului de droguri.
Pe 2 martie 2026, se așteaptă publicarea rezultatelor selecției pentru conducerea DIICOT, iar ministrul Justiției, Radu Marinescu, va trimite propunerile motivate către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz. În cazul unui aviz pozitiv, propunerile vor fi înaintate Președintelui României pentru numire, iar în cazul unui aviz negativ, se va organiza un nou interviu cu candidatul respectiv. Această procedură subliniază importanța transparenței și a responsabilității în numirile de conducere ale instituțiilor de justiție.
În concluzie, provocările cu care se confruntă DIICOT în lupta împotriva traficului de droguri necesită o abordare coordonată și eficientă, iar candidații pentru șefia DIICOT au subliniat importanța unei colaborări mai strânse cu alte instituții, inclusiv MAI, pentru a răspunde adecvat acestei probleme complexe.