Critica adusă pensiilor speciale
Bnr: pensiile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a subliniat recent problemele generate de pensiile speciale în România. Într-un interviu acordat Digi 24 pe 25 februarie 2026, Rădulescu a afirmat că "Niciodată nu va fi nimeni mulțumit atunci când i se ia, dar ar trebui să ne uităm mai mult să vedem dacă mai există țări în Europa unde să se iasă la pensie la 48 de ani". Această observație a fost făcută în contextul creșterii numărului de persoane care se pensionează la vârste tinere, chiar înainte de a împlini 50 de ani, în timp ce alții se pregătesc să își întemeieze o familie.
Rădulescu a evidențiat două probleme fundamentale legate de acest sistem. În primul rând, a menționat impactul financiar pe termen lung. "Pensiile speciale reprezintă în prezent aproximativ 1% din PIB, dar cu un număr în creștere al beneficiarilor, costurile vor continua să crească. Cei care ies la pensie mai devreme vor beneficia de pensie timp de 30 de ani sau mai mult, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat", a explicat el.
În al doilea rând, consilierul BNR a subliniat că acest sistem creează o falie socială. "Nu se poate ca unii să muncească până la 65 de ani, în timp ce alții se bucură de o viață îndestulată înainte de a împlini 50 de ani. Aceasta nu este o situație echitabilă și poate duce la tensiuni sociale semnificative", a adăugat Rădulescu.
O altă problemă ridicată de Rădulescu este sustenabilitatea sistemului de pensii în contextul valului iminent de pensionări așa-numiților „decreței”, care se vor pensiona în următorii 6-7 ani. "Dacă economia se redresează și cheltuielile publice ineficiente sunt reduse, atunci vom putea gestiona valul de pensionări", a spus el. Această observație reflectă preocupările generale cu privire la viitorul sistemului de pensii din România, care se bazează pe un număr tot mai mic de contribuabili.
Rădulescu a subliniat și problemele legate de datoria publică a României, menționând că țara a plătit anul trecut dobânzi de 10 miliarde de euro. "Deficitul bugetar actual este de 7,5%, mult peste ținta ideală de 2,5%", a declarat el, avertizând că, fără măsuri de restrângere a datoriilor publice, țara nu va putea susține nici măcar cheltuielile curente.
Critica adusă pensiilor speciale nu este o noutate în România. Curțile de Apel au cerut președintelui Nicușor Dan să reexamineze legea pensiilor magistraților, acuzând lipsa de previzibilitate și discriminarea între generații. Modificările recente au afectat și pensiile anticipate, ceea ce a dus la un val de nemulțumiri în rândul celor din sistemul judiciar.
Liviu Gheorghe Odagiu, șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat noile solicitări ale Administrației Prezidențiale, care vizează judecătorii de penal care ies la pensie. Acestea sunt obligate să raporteze dosarele în lucru și riscurile de prescripție, o cerință considerată o premieră în relația dintre Președinție și sistemul judiciar.
Pe 18 februarie 2026, Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, a declarat că al doilea proiect al pensiilor speciale pentru magistrați, susținut de premierul Ilie Bolojan, este constituțional. Legea fusese contestată de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, care a cerut sesizarea CJUE, un demers considerat de specialiști drept o metodă de tergiversare a procesului legislativ.
În concluzie, Eugen Rădulescu a subliniat că este necesară o reformă profundă a sistemului de pensii din România. "Dacă nu facem ceva acum pentru a reduce datoria publică, nu vom putea face față nici măcar cheltuielilor curente", a concluzionat el, evidențiind că viitorul economic al țării depinde de reformele implementate în acest sector.
Aceste declarații subliniază urgentă necesității de a aborda problemele structurale din sistemul de pensii și de a asigura sustenabilitatea pe termen lung pentru toți cetățenii români.