Tensiuni financiare între județe
Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a explicat duminică, 21 februarie 2026, pe Facebook că județul său este dezavantajat în raport cu Capitala în ceea ce privește finanțarea transportului metropolitan și repartizarea impozitului pe venit. Acesta a afirmat: „Ilfovenii nu sunt cetățeni de mâna a doua. Ilfovul nu cere privilegii. Cere corectitudine, echilibru și respect într-un parteneriat real București–Ilfov.” Thuma a adăugat că diferitele tratamente aplicate județului afectează dezvoltarea acestuia și că ia în calcul „măsuri ferme”, inclusiv sistarea autorizațiilor de construire.
Consiliul Județean Ilfov a trimis o solicitare către Ministerul Finanțelor, Guvern și Primăria Capitalei, cerând ca 5% din impozitul pe venit colectat în București să fie direcționat către județ. Thuma a subliniat că populația reală a județului depășește un milion de locuitori, iar resursele existente nu acoperă nevoile în infrastructură, transport public, servicii sociale și educație. Potrivit unui raport al INS din 2025, județul Ilfov a înregistrat o creștere de 15% a populației în ultimii cinci ani, ceea ce evidențiază necesitatea unor investiții mai mari.
În plus, Thuma a menționat că aproximativ 130.000 de locuitori ai județului plătesc impozit în București, ceea ce se traduce într-o contribuție de circa 1,2 miliarde de lei anual. Calculat la numărul real de locuitori, suma ar putea ajunge la aproape 3 miliarde de lei. De asemenea, marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro, dar județului i-au revenit doar aproximativ 900.000 de euro. Dacă se consideră aceste date, este evident că distribuția resurselor financiare este inechitabilă.
Thuma a criticat gestionarea deșeurilor din București, afirmând că „în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deșeuri din București”. În cazul în care colaborarea financiară și administrativă nu se îmbunătățește, el a declarat că ia în calcul sistarea eliberării autorizațiilor de construire. „Știu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriașă pe piața locuințelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii și pe mobilitatea oamenilor”, a explicat el.
Thuma a adăugat că astfel de măsuri ar avea efecte directe asupra Bucureștiului, deoarece Ilfovul asigură spații pentru locuire, logistică și servicii: blocarea dezvoltării județului ar genera trafic mai intens, creșterea prețurilor și încetinirea investițiilor în Capitală. Acesta a menționat că discuțiile cu premierul Ilie Bolojan privind alocarea unei cote din impozitul pe venit nu s-au concretizat: „Lupt pentru Ilfov și e perfect legitim ca județul nostru să primească o cotă din IVG-ul încasat la București, pentru că Ilfovul susține zilnic Capitala prin oameni, economie și infrastructură”.
În acest context, Vlad Gheorghe, consilierul personal al premierului Bolojan, a declarat că un referendum ar trebui să fie organizat nu pentru problemele de gestionare a deșeurilor, ci pentru integrarea Ilfovului într-o structură metropolitană cu Bucureștiul. „Desființarea Consiliului Județean Ilfov ar aduce economii semnificative”, a afirmat Gheorghe. El a subliniat că actuala fragmentare a administrației duce la risipă bugetară și blocaje în dezvoltarea urbană.
Alin Apostol, inițiatorul unui proiect de reorganizare teritorială, a susținut că Ilfovul este o construcție anacronică din punct de vedere administrativ. Proiectul său, blocat în Parlament, propune crearea unei Zone Metropolitane București–Ilfov, administrată de un Consiliu Metropolitan cu atribuții bugetare clare, pentru a asigura dezvoltarea integrată a regiunii. Apostol a afirmat că argumentele conducerii CJ Ilfov pentru menținerea structurii actuale sunt, în esență, o pledoarie pentru integrare administrativă.
Discuțiile dintre Thuma și oficialii guvernamentali reflectă tensiunile crescânde dintre județul Ilfov și Capitală, în special pe tema finanțării și gestionării resurselor. Într-un context în care dezvoltarea urbană necesită o coordonare eficientă, criticile lui Thuma pot deschide calea pentru reevaluarea relațiilor dintre București și Ilfov. În concluzie, este esențial ca autoritățile să colaboreze pentru a găsi soluții viabile, care să răspundă nevoilor comunităților din ambele regiuni.
În absența unor măsuri concrete, efectele negative asupra dezvoltării economice și sociale a Ilfovului și Bucureștiului ar putea continua să se amplifice, afectând calitatea vieții locuitorilor din ambele zone.