Avertismentul lui Armand Goșu
România, problemă reprezintă subiectul principal al acestui articol. România continuă să fie privită în Statele Unite ca un regim hibrid, între democrație și autoritarism, după anularea alegerilor din 2024, avertizează analistul Armand Goșu, care atrage atenția asupra problemelor de legitimitate ale administrației românești. Într-un interviu acordat recent pentru Știrile PRO TV, Goșu a afirmat: "Nu mai ești democrație, după ce anulezi alegerile. Interferențe (rusești – n.r.) au fost în toate țările europene. Și în America, și peste tot, dar nimeni n-a anulat alegerile, mă înțelegeți?".
Deși președintele Nicușor Dan a dat asigurări că legitimitatea actualei puteri nu mai reprezintă o problemă de îngrijorare în Statele Unite, Goșu contrazice această viziune, subliniind că percepția internațională asupra României s-a deteriorat. Analistul consideră că nivelul clasei politice românești este "foarte jos", ceea ce împiedică dezvoltarea unei democrații solide. Potrivit unui studiu efectuat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, 72% dintre români consideră că democrația este în declin, ceea ce susține afirmațiile lui Goșu.
Întrebat anterior la interviurile Adevărul dacă anularea alegerilor din 2024 poate deveni o „sperietoare” pentru România în ochii SUA, istoricul a afirmat că „e posibil”. Aceasta sugerează că guvernanții ar putea suferi repercusiuni internaționale din cauza acțiunilor lor. Goșu a făcut referire la un raport recent al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, care acuza Comisia Europeană de intervenții în alegerile naționale din mai multe state membre, inclusiv România.
Raportul susține că Executivul UE ar fi exercitat presiuni asupra platformelor sociale pentru a cenzura anumit conținut electoral. În cazul României, documentul menționează că alegerile s-au anulat fără dovezi clare și că au fost eliminați candidați pentru a permite „candidatul preferat de establishment” să câștige. Aceste acuzații subliniază o preocupare mai largă cu privire la integritatea procesului electoral în Uniunea Europeană.
Analizând contextul regional, se constată că astfel de intervenții au fost raportate și în alte state precum Slovacia, Irlanda, Olanda, Franța și Moldova, ceea ce ridică semne de întrebare asupra neutralității și limitelor de acțiune ale Comisiei Europene în perioadele electorale sensibile. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, în aceste țări, încrederea în instituțiile europene a scăzut cu 15% față de anul precedent, ceea ce reflectă o tendință îngrijorătoare.
Pe de altă parte, unii politicieni români susțin că anularea alegerilor a fost o măsură necesară pentru a asigura stabilitatea politică. Aceștia argumentează că intervențiile externe sunt un risc real și că măsurile au fost luate pentru a proteja democrația românească. Totuși, criticii acestor afirmații subliniază că astfel de decizii nu pot fi justificate fără un proces electoral transparent și democratic.
Este important de menționat că, în urma acestor evenimente, România riscă să fie percepută ca un exemplu negativ în rândul țărilor europene. În plus, o eventuală reacție din partea Statelor Unite, în contextul în care acestea își reevaluează relațiile internaționale, ar putea afecta nu doar politica externă a României, ci și economia locală, având în vedere dependența țării de fondurile europene și de investițiile străine.
În concluzie, situația actuală necesită o reacție promptă din partea autorităților române, care ar trebui să revină la un dialog deschis cu societatea civilă și cu partenerii internaționali. Consolidarea democrației și asigurarea unor alegeri libere și corecte ar trebui să devină o prioritate națională.
Numai prin restabilirea încrederii în sistemul electoral și în instituțiile democratice, România poate spera să îmbunătățească percepția sa pe scena internațională și să evite eventuale consecințe negative în relațiile cu partenerii strategici.