Reforma parlamentară în discuție
Prim-vicepreședintele PSD, Corneliu Ștefan, președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, a anunțat pe 24 februarie 2026 că va propune reducerea numărului de parlamentari la 300, conform rezultatului referendumului din 2009. "Să începem reforma de sus", a afirmat liderul PSD în cadrul unei emisiuni televizate. "Voi propune, în calitate de prim-vicepreședinte PSD, reducerea numărului de parlamentari. Să începem reforma de sus. Reducem numărul de parlamentari la 300. Vă garantez că PSD va vota această propunere", a declarat Ștefan, conform unui comunicat de presă oficial.
Referendumul din 2009, inițiat de fostul președinte Traian Băsescu, a inclus două întrebări esențiale: una referitoare la reducerea numărului de parlamentari și alta privind trecerea la un Parlament unicameral. Peste 80% dintre alegători au votat „Da” la ambele întrebări, iar referendumul a fost validat de Curtea Constituțională. Cu toate acestea, rezultatele nu au fost implementate, ceea ce a generat critici asupra clasei politice din România.
Corneliu Ștefan a subliniat că propunerea de reducere a numărului de parlamentari face parte dintr-un pachet mai larg de reforme pe care PSD intenționează să le implementeze. "În pachetul de solidaritate pe care PSD l-a propus sunt prinse reducerile de taxe pentru persoanele cu dizabilități, mame și veterani de război", a explicat acesta, adăugând că măsurile sunt menite să sprijine categoriile vulnerabile din societate.
Coaliția de guvernare a decis în cadrul ședinței de luni să adopte reformele necesare în administrația centrală și locală, care vizează eficientizarea proceselor interne și reducerea suprapunerilor instituționale. Conform comunicatului de presă, scopul reformei este de a crește calitatea actului administrativ și de a reduce costurile suportate de stat. Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei lucrează la ultimele detalii tehnice pentru a asigura o implementare rapidă a acestor măsuri.
Criticii reformei propuse de PSD susțin că reducerea numărului de parlamentari ar putea afecta reprezentativitatea democratică, având în vedere că România are o populație diversă și complexă. De exemplu, în județe cu o populație mai mică, o astfel de reducere ar putea conduce la o subreprezentare a intereselor locale. În contrast, susținătorii măsurii afirmă că o reducere ar putea duce la o mai bună eficiență a procesului legislativ și la economii bugetare.
Pe plan european, multe state membre ale Uniunii Europene au optat pentru numere reduse de parlamentari în încercarea de a eficientiza procesul legislativ. De exemplu, în 2021, în Ungaria, Parlamentul a fost restructurat pentru a reduce numărul de membri, iar în alte state, cum ar fi Suedia, numărul de parlamentari este constant în jurul a 349, demonstrând că o structură mai mică poate fi funcțională. Aceasta ar putea oferi un model de urmat pentru România, care se confruntă cu critici frecvente legate de birocrație și ineficiență.
În concluzie, propunerea de reducere a numărului de parlamentari la 300 de către PSD este un pas semnificativ în direcția reformării sistemului legislativ românesc. Cu toate acestea, este esențial ca discuțiile să fie purtate într-un mod transparent și să se asigure că toate perspectivele sunt luate în considerare.
Viitorul acestei propuneri depinde de reacția opiniei publice și de modul în care va fi integrată în pachetul mai larg de reforme administrative anunțate de guvern.