Propuneri pentru combaterea corupției
Marți, 24 februarie 2026, Vlad Grigorescu, actual procuror DIICOT, a susținut interviul pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). "Momentul actual este unul care impune acțiune", a declarat Grigorescu, subliniind necesitatea unei intervenții bazate pe date concrete pentru a aborda problemele existente în DNA. Grigorescu a menționat că, în contextul actual, DNA se confruntă cu cauze mai sofisticate și o presiune constantă asupra procurorilor. "Realitatea în care DNA își desfășoară activitatea s-a schimbat profund", a subliniat procurorul, punctând importanța gestionării strategice a portofoliului de cauze.
În cadrul interviului, Grigorescu a detaliat măsuri pe care le-ar implementa imediat dacă ar fi numit la conducerea DNA, inclusiv solicitarea procurorilor de a-și prezenta problemele întâmpinate în activitatea zilnică. "Voi convoca o adunare pentru a discuta aceste probleme și soluțiile fezabile, urmând ca în termen de 20 de zile să implementăm măsurile", a explicat acesta. De asemenea, el a propus reglementarea transparentă a mutărilor procurorilor pentru a evita percepția de sancționare.
Grigorescu a propus, de asemenea, crearea unei comisii pentru digitalizare și introducerea unor criterii obiective de prioritizare a cauzelor, care să ajute la alocarea eficientă a resurselor DNA. Întrebat despre utilizarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției, el a remarcat că acest instrument nu ar trebui să conducă la o orientare a DNA către cauze de complexitate redusă.
Pe de altă parte, Tatiana Toader, actual procuror șef-adjunct al DNA, a susținut și ea interviul pentru șefia instituției în aceeași zi. Ea a subliniat importanța echilibrului între rapiditatea rezultatelor și menținerea standardelor înalte de calitate în activitatea de urmărire penală. "Procurorii DNA știu ce au de făcut, se vede din rezultatele lor", a declarat Toader, evidențiind că resursele umane și timpul sunt esențiale pentru obținerea performanței.
Toader a discutat și despre implicarea DNA în procesul de aderare la OCDE, precum și despre nevoia de evaluări atât cantitative, cât și calitative la nivelul serviciilor teritoriale. Ea a propus implementarea unor măsuri legislative și interne pentru a eficientiza activitatea de urmărire penală și a menționat necesitatea unui dialog constructiv cu instituțiile de control.
Referitor la problemele legate de prescripția răspunderii penale, Toader a evidențiat că ar trebui să existe măsuri asemănătoare celor din Italia și Elveția. În plus, ea a subliniat importanța informațiilor primite de la instituțiile de control în cazurile de evaziune fiscală și spălare de bani. De asemenea, Toader a abordat ipoteza ca DNA să primească din nou competența de a ancheta corupția în rândul magistraților, subliniind că egalitatea în fața legii este esențială.
Cu toate acestea, ea a clarificat că nu există un eșec al luptei anticorupție în domeniul magistraturii, menționând că din aproximativ 5.500 de dosare, doar 8 au indicii de corupție în rândul magistraților. Interviurile celor doi candidați subliniază provocările și direcțiile strategice propuse pentru a îmbunătăți activitatea DNA în combaterea corupției în România.
În concluzie, ambele interviuri subliniază preocuparea pentru eficiența și transparența activității DNA, precum și pentru abordarea provocărilor actuale în lupta împotriva corupției.
Este esențial ca noul procuror-șef să implementeze măsuri concrete și să colaboreze cu toate instituțiile implicate, pentru a asigura un sistem judiciar mai eficient și mai credibil.