Acuzații grave și responsabilitate
Avocatul Toni Neacșu a lansat luni, 23 februarie 2026, o serie de acuzații dure la adresa modului în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează cererile de plată din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Neacșu susține că întârzierile în procesarea cererii de plată nr. 3 sunt mai grave decât cele legate de pensiile speciale ale magistraților, având drept consecință suspendarea unei sume totale de 869 milioane de euro, aferentă unui număr de șase jaloane neîndeplinite. Potrivit avocatului, cererea de plată nr. 3 trebuia depusă în martie 2023, dar a fost transmisă abia în decembrie 2023, iar plata a fost efectuată doar parțial în mai 2025.
„Cererea de plată 3 trebuia depusă în martie 2023 (toate jaloanele trebuiau îndeplinite încă din 2022), a fost depusă în decembrie 2023 și abia în mai 2025 a fost plătită parțial, atunci când s-a și suspendat plata diferenței de 869 milioane euro”, a declarat Neacșu pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că termenul final pentru îndeplinirea întârzierilor a fost 28 noiembrie 2025, când Guvernul a renunțat la o parte din bani și a recunoscut neîndeplinirea altor jaloane într-o scrisoare secretă adresată Comisiei Europene.
Neacșu critică, de asemenea, modul în care Guvernul a încercat să devieze atenția publicului către jalonul pensiilor speciale ale magistraților, sugerând că acest lucru a fost o manevră pentru a masca alte restanțe și întârzieri majore. „Asta trebuie să înțelegem: că riscurile sunt mult mai mari decât cele prezentate”, a adăugat el.
Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) consideră că întârzierile sunt rezultatul numirilor politice în companiile de stat din domeniul energiei și transporturilor, care au un impact direct asupra deblocării fondurilor europene. „Blocajul real vine din zona companiilor de stat, unde partidele politice preferă să dea vina pe magistrați pentru a-și proteja propriile interese”, a spus Neacșu.
El a subliniat, de asemenea, că momentul în care Comisia Europeană va anunța oficial suma exactă pe care România riscă să o piardă va fi crucial. Neacșu consideră că actualul premier Ilie Bolojan, confruntat cu această situație, încearcă să transfere responsabilitatea către miniștri și secretarii de stat prin amenințări cu demiteri.
„Acum funia se apropie de gât (CE va informa iminent câți bani în mod real am pierdut), așa încât și Ilie Bolojan trebuie să caute alți vinovați, că doar nu o să răspundă el”, a concluzionat avocatul.
În contextul acestor declarații, este important de menționat că Guvernul a recunoscut că o parte din banii suspendați au fost deja abandonați, ceea ce ridică întrebări serioase asupra modului în care sunt gestionate fondurile europene de către autoritățile române.
Criticile lui Neacșu vin într-un moment în care România se află sub o atenție crescută din partea Comisiei Europene, iar viitorul fondurilor europene depinde de capacitatea Guvernului de a îndeplini angajamentele asumate în cadrul PNRR. Neacșu a mai subliniat că întârzierea cererii de plată nr. 3 ar putea avea efecte negative asupra stabilității economice a țării, având în vedere că sumele în discuție sunt esențiale pentru proiectele de dezvoltare.
În concluzie, afirmațiile lui Toni Neacșu subliniază necesitatea unei transparențe mai mari în gestionarea fondurilor publice și a responsabilității politice în fața întârzierilor care afectează grav economia națională.
Este evident că autoritățile trebuie să își asume responsabilitatea și să găsească soluții rapide pentru deblocarea fondurilor suspendate.