Sindicaliștii cer explicații
Tensiuni tot mai mari în jurul programului european SAFE. Liderii sindicali BNS îi solicită public ministrului Apărării, Radu Miruță, clarificări privind impactul real al acestuia asupra economiei românești și a industriei naționale de apărare. Conform unui comunicat de presă al Blocului Național Sindical (BNS), ministrul Miruță a fost acuzat că a devenit „apostolul programului european SAFE”, lăudând beneficiile acestuia într-o emisiune de televiziune. "Adevărul este, domnule ministru Miruță, că ne-am săturat de minciuni!", a declarat BNS.
Potrivit sindicaliștilor, ministrul a acceptat inițial o dezbatere publică cu liderul BNS, dar a renunțat în favoarea unei apariții individuale. Astfel, BNS a adresat cinci întrebări esențiale ministrului, cerând răspunsuri clare. Prima întrebare se referă la existența unei strategii naționale clare pentru utilizarea programului SAFE: „Are România un program, o strategie care, plecând de la resurse și punctele tari, să stabilească obiective și căi de acțiune?”. BNS subliniază că fără o astfel de viziune integrată, programul SAFE riscă să fie doar un mecanism de finanțare a unor achiziții, fără efecte structurale asupra economiei.
A doua solicitare vizează obiectivele industriale concrete ale programului SAFE și impactul economic promis de președintele Nicușor Dan. Sindicaliștii cer exemple concrete de obiective industriale care să ducă la dezvoltare economică, cum ar fi transferuri de tehnologie și angajarea unui număr specific de lucrători, precum și estimări privind exporturile anuale.
Un alt aspect criticat de BNS este sustenabilitatea financiară a programului. Aceștia întreabă dacă există o evaluare a cash-flow-ului și a valorii nete a programelor de înzestrare pentru următorii 10 ani, având în vedere că România va plăti aproximativ 4 miliarde euro dobânzi. "Există vreo evaluare care să determine cash-flow-ul și valoarea netă în următorii 10 ani?", se întreabă sindicaliștii, avertizând că absența unor răspunsuri clare ar putea confirma temerile că România a intrat nepregătită în negocierile legate de SAFE.
Un punct central al criticilor îl reprezintă definiția conceptului de „producție realizată în România”. BNS contestă actualele formule de localizare promovate în cadrul programelor cu companii precum IVECO, Otokar sau Hanwha, întrebând dacă acestea pot fi considerate offset real sau doar asamblare limitată în timp. "La ce vă referiți prin conceptul ?", întreabă BNS, solicitând clarificări privind beneficiile industriale generate de aceste programe.
De asemenea, sindicaliștii cer date concrete despre valoarea adăugată realizată în România în cadrul programelor derulate la Uzina Mecanică București și fabrica IVECO și dacă acestea au contribuit la dezvoltarea economică, așa cum afirmă președintele Nicușor Dan.
În încheiere, BNS avertizează că lipsa unor răspunsuri clare va întări convingerea că România joacă un rol secundar în negocierile legate de programul SAFE, subliniind că absența dialogului deschis și a transparenței ar putea avea consecințe grave pentru industria națională de apărare și pentru economia românească. Sindicaliștii declară că se așteaptă la reacții urgente din partea ministrului Apărării pentru a clarifica aceste aspecte esențiale.
În concluzie, scandalul generat de programul SAFE subliniază necesitatea unui dialog transparent și constructiv între autorități și sindicate, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și beneficii reale pentru economia românească.
Următorii pași ar trebui să implice organizarea unei întâlniri între reprezentanții BNS și ministrul Miruță, pentru a discuta deschis toate aceste întrebări importante.