Oana Țoiu cere retragerea trupelor rusești din Transnistria

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Oana Țoiu, ministrul român de Externe, a cerut retragerea trupelor rusești din Transnistria, subliniind importanța acestui pas pentru viitorul european al regiunii. În cadrul întâlnirii de la Bruxelles, miniștrii de externe ai UE discută despre cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.

EN

Brief

Romania's Foreign Minister, Oana Țoiu, called for the withdrawal of Russian troops from Transnistria, emphasizing the need for this step toward the region's European future. During the EU Foreign Affairs Council in Brussels, discussions are underway regarding the 20th sanctions package against Russia, amidst current geopolitical tensions.

Oana Țoiu cere retragerea trupelor rusești din Transnistria
Sursa foto: gandul.ro

Speranțe pentru un viitor european

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că România are o poziție consecventă conform căreia trupele ruse din Transnistria trebuie să fie retrase. "Am avut conversații cu președinta Maia Sandu și cu guvernul moldovean și considerăm, de asemenea, încurajatoare folosirea Transnistriei în sensul ca, în acest moment, cetățenii să poată avea speranțe pentru un viitor european. (...) Așadar, vedem că există o cale de a integra regiunea, dar evident trupele ruse trebuie să se retragă de acolo", a spus ministrul de externe român.

Țoiu s-a referit și la situația din Georgia, țară cu care România are un parteneriat strategic. Ministrul român a exprimat sprijinul Bucureștiului pentru aspirațiile cetățenilor georgieni pentru un viitor european. Ea a precizat însă că este necesar să fie clarificate toate aspectele referitoare la procesele în justiție intentate liderilor opoziției.

"Europa trebuie să fie implicată în discuții, în special dacă ne referim nu doar la investițiile pe care le-am făcut în securitate în acești ani, dar și la propria noastră securitate ce este legată direct de modul în care se desfășoară discuțiile despre pace. Ceea ce este foarte important pentru Uniunea Europeană și pentru România este să existe nu doar o încetare a focului temporară, dar și condiții pentru a împiedica o agresiune viitoare, în special pentru România. Acordăm o mare atenție discuțiilor legate de Marea Neagră și pagubelor din Marea Neagră și de aceea ne coordonăm cu țări din Uniunea Europeană, dar și cu țări riverane Mării Negre pentru a putea avea o propunere comună oficială", a mai spus ministrul de externe român.

Miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene, reuniți luni la Bruxelles, încearcă să adopte al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reușit să ajungă săptămâna trecută la un acord în această privință. Acest obiectiv, reafirmat de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, chiar înaintea reuniunii CAE, pare dificil de atins luni, după ce în ajun ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a anunțat că țara sa va bloca o decizie în această privință pe motiv că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.

UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Adoptat pe 23 octombrie anul trecut, al 19-lea pachet de sancțiuni a inclus o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia, o interdicție de acces în porturi pentru mai multe nave din flota fantomă a lui Putin și o interdicție privind tranzacțiile și cu alte bănci.

Sancțiunile UE sunt temporare și direcționate atent, fiind astfel concepute încât să fie proporționale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic și că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele UE ori se fac pași semnificativi în direcția acestora. Măsurile restrictive ale UE în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în total unui număr de peste 2.700 de persoane și entități.

Oana Țoiu a subliniat importanța implicării Uniunii Europene în procesul de reconstrucție a regiunii, menționând că România este dispusă să colaboreze cu toate țările care împărtășesc aceleași valori democratice. "Este esențial ca noi să ne întărim legăturile și să ne asigurăm că nu lăsăm loc pentru agresiuni viitoare. Asta presupune nu doar sancțiuni, ci și investiții în stabilitatea regiunii. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii din Transnistria au o voce și pot să își contureze viitorul", a conchis ministrul de externe.

Această poziție fermă a României este susținută de mai mulți experți în relații internaționale, care consideră că retragerea trupelor rusești ar putea deschide calea unei integrări mai rapide a Moldovei în Uniunea Europeană. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică din România, aproximativ 60% dintre cetățenii din Transnistria își doresc o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, ceea ce subliniază dorința de schimbare și de integrare regională.

În concluzie, România continuă să promoveze un dialog constructiv în regiune, subliniind importanța retragerii trupelor rusești din Transnistria ca prim pas spre un viitor european mai stabil și prosper pentru toți cetățenii din zonă.

Ministrul Oana Țoiu a indicat că următorii pași includ intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană și țările din regiune pentru a susține procesul de integrare și reconstrucție economică.