Declarații la Curtea de Apel
Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a cerut luni, 23 februarie 2026, la ieșirea de la Curtea de Apel București, desecretizarea ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) și a întâlnirii informale a Curții Constituționale, care au avut loc înainte de anularea alegerilor din decembrie 2024. Georgescu a susținut că aceste acțiuni sunt esențiale pentru a restabili încrederea în democrație și a afirma că „dacă Nicolae Ceaușescu ar fi avut Curtea Constituțională, probabil că azi era președinte democratic”.
În timpul declarațiilor sale, Georgescu a menționat: „Eu sunt aici, la Curtea de Apel, cum am fost și la Judecătoria Sectorului 1 și la Tribunal, pe niște dosare inventate. Pentru că sistemul și clasa politică se teme de democrație și se teme de poporul român. Ei vă vor slabi, nu puternici. Vă vor sclavi, nu oameni liberi. Vă vor obedienți, nu inteligenți. Și pentru că știu că poporul român în noiembrie-decembrie 2024 a învins și ei se tem de poporul român.”
Cazul lui Călin Georgescu este examinat de magistrații de la Curtea de Apel București, iar ședința a durat mai bine de cinci ore. Judecătorii trebuie să decidă dacă dosarul va fi retrimis la Parchet sau dacă va începe judecata pe fond. Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar procurorii susțin că ar fi coordonat acțiuni menite să destabilizeze ordinea publică imediat după anularea alegerilor.
Procurorii au declarat că un grup de mercenari, care ar fi fost coordonați de Georgescu, plănuia să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor pentru a crea haos. Aceste acuzații se bazează pe o întâlnire clandestină care a avut loc la ferma din Ciolpani, unde planul ar fi fost discutat. În cadrul procesului, au fost audiați și martori, iar cazul se află în faza de cameră preliminară.
Judecătorul Mihai Paul Cozma, care instrumentează cazul, a ascultat declarațiile martorilor, inclusiv un bărbat care a asistat la percheziția efectuată la domiciliul unui presupus mercenar din Mediaș. Georgescu a afirmat că nu doar că s-au anulat alegerile, ci s-au anulat și speranțele a milioane de români, solicitând din nou o transparență mai mare în procesul decizional al instituțiilor statului.
Solicitările lui Georgescu subliniază o tensiune continuă în societatea românească, unde încrederea în instituțiile democratice este pusă sub semnul întrebării. Criticii acțiunilor sale, inclusiv oficiali din guvern, au declarat că astfel de afirmații nu fac decât să adâncească diviziunile și să afecteze stabilitatea socială. Aceștia consideră că Georgescu promovează o retorică periculoasă și nejustificată, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse împotriva sa.
Cazul său a stârnit controverse în rândul experților în drept constituțional și politică, unii afirmând că este esențial ca instituțiile statului să acționeze cu integritate, în timp ce alții văd în solicitările lui Georgescu o încercare de a submina încrederea în sistemul judiciar. Această dispută subliniază nevoia urgentă de reforme în sistemul electoral și în instituțiile care îl supraveghează pentru a preveni abuzurile de putere.
În concluzie, cazul lui Călin Georgescu și declarațiile sale reflectă o perioadă tumultoasă pentru democrația românească, unde lupta pentru transparență și responsabilitate continuă să fie un subiect de dezbatere intensă.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru evoluția acestui caz, iar deciziile instanței ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției publice față de justiție și democrație în România.