Responsabilitate și termene stricte
Premierul Ilie Bolojan a cerut, luni, 23 februarie 2026, miniștrilor și secretarilor de stat să acționeze rapid pentru a evita pierderile de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul unei întâlniri a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, Bolojan a subliniat importanța respectării termenului limită de 31 august 2026 pentru implementarea reformelor și proiectelor asumate. "Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR", a declarat prim-ministrul.
Bolojan a subliniat că este esențial ca plățile pentru contractele deja semnate să fie efectuate prompt și că blocajele birocratice trebuie eliminate. De asemenea, a cerut ca stadiul reformelor și investițiilor să fie evaluat periodic, nu doar la finalul perioadei. "Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă", a subliniat el.
Conform Ministerului Finanțelor, contribuția României va fi semnificativ mai mare în 2026, cu aproximativ 70% față de anul precedent, pentru a susține proiectele asumate prin PNRR. Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a declarat că bugetele locale vor fi cele mai mari din istorie, permițându-le autorităților publice să se concentreze pe implementarea proiectelor.
Reuniunea de luni a fost condusă de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care au analizat progresul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată. Pe ordinea de zi s-au aflat aspecte legate de cererile de plată 3 și 4, dar și de cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare. PNRR are un impact semnificativ asupra dezvoltării României, având ca scop consolidarea rezilienței economice și a capacității de reacție la crize.
De asemenea, ministrul Dragoș Pîslaru a făcut un apel către ministere pentru a transmite informații actualizate privind progresele realizate și un calendar al activităților planificate. "Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării", a afirmat ministrul.
În cadrul întâlnirii, s-a discutat și despre cerințele pentru cererile de plată 5 și 6, care vor conține un număr semnificativ de ținte și jaloane. Cererea de plată nr. 5 va include 28 ținte și jaloane, iar cererea de plată nr. 6 va avea 151 de ținte și jaloane. Până în prezent, România a depășit 50% din valoarea totală a PNRR, primind aproximativ 10,7 miliarde de euro.
Aceste fonduri sunt esențiale pentru implementarea reformelor și investițiilor necesare, iar autoritățile sunt determinate să respecte termenele stabilite cu Comisia Europeană. România trebuie să prioritizeze proiectele incluse în următoarele cereri de plată pentru a asigura îndeplinirea angajamentelor asumate. În acest context, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua să colaboreze cu celelalte instituții guvernamentale pentru a maximiza absorbția fondurilor europene, un aspect crucial pentru dezvoltarea economică a țării.
În concluzie, premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind responsabilitatea și urgența implementării proiectelor PNRR, subliniind că orice întârziere poate avea consecințe grave pentru România.
Acțiunile rapide și coordonate ale miniștrilor sunt esențiale pentru a asigura succesul acestui plan de redresare economică.