Reacții dure în Orientul Mijlociu
Declarațiile ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, au provocat un val de reacții dure după ce a afirmat, într-un interviu acordat comentatorului conservator Tucker Carlson, că Israelul ar avea dreptul la o mare parte din Orientul Mijlociu. Interviul, difuzat vineri, 20 februarie 2026, a plecat de la o interpretare biblică. Carlson a invocat pasajele din „Geneza”, potrivit cărora descendenții lui Avraam ar fi primit drept moștenire un teritoriu care s-ar întinde de la Nil la Eufrat – adică o zonă ce ar acoperi, în mare parte, actualul Orient Mijlociu. Întrebat direct dacă Israelul ar avea dreptul la acel teritoriu, Huckabee a răspuns: „Ar fi în regulă dacă l-ar lua pe tot.”
Ulterior, ambasadorul a nuanțat, spunând că Israelul nu caută să-și extindă granițele și că are dreptul la securitate în teritoriile pe care le deține „în mod legitim”. Chiar și așa, reacțiile nu au întârziat. Egipt și Iordania au condamnat ferm declarațiile. La fel au procedat Organizația Cooperării Islamice și Liga Statelor Arabe, care au calificat afirmațiile drept „extremiste” și „provocatoare”, susținând că ele nu reflectă poziția oficială a Washingtonului.
Ministerul egiptean de Externe a vorbit despre o „încălcare flagrantă” a dreptului internațional, subliniind că „Israelul nu are suveranitate asupra teritoriilor palestiniene ocupate sau asupra altor teritorii arabe”. Liga Statelor Arabe a avertizat că asemenea declarații „inflamează sentimentele și agită emoțiile religioase și naționale”. Deocamdată, nici autoritățile israeliene, nici administrația americană nu au comentat oficial afirmațiile ambasadorului.
De la proclamarea statului Israel, în 1948, granițele sale nu au fost pe deplin recunoscute la nivel internațional. Ele au fost redesenate în urma conflictelor armate, armistițiilor și acordurilor de pace, notează AP. În urma Războiului de Șase Zile din 1967, Israelul a ocupat Cisiordania și Ierusalimul de Est (de la Iordania), Fâșia Gaza și Peninsula Sinai (de la Egipt), precum și Înălțimile Golan (de la Siria). Ulterior, în baza unui acord de pace încheiat după războiul din 1973, Israelul s-a retras din Sinai. În 2005, s-a retras unilateral din Fâșia Gaza.
În ultimele luni, însă, Israelul a intensificat controlul asupra Cisiordaniei: a extins construcția de așezări evreiești, a legalizat avanposturi și a operat schimbări administrative majore în teritoriu. Președintele american Donald Trump a declarat că nu va permite anexarea oficială a Cisiordaniei, promițând că va bloca orice astfel de demers. De cealaltă parte, palestinienii revendică de decenii un stat independent în Cisiordania și Gaza, cu Ierusalimul de Est drept capitală — o poziție susținută de o mare parte a comunității internaționale.
Mike Huckabee s-a opus în mod constant soluției celor două state — formula diplomatică ce prevede coexistența unui stat israelian și a unuia palestinian. Anul trecut, el declara că nu crede în utilizarea termenului „palestinieni” pentru a desemna descendenții arabi ai locuitorilor din Palestina aflată sub mandat britanic. În dialogul cu Carlson, ambasadorul a fost provocat din nou pe tema pasajelor biblice din „Geneza”, unde Dumnezeu i-ar fi promis lui Avraam și urmașilor săi un teritoriu „de la Nil la Eufrat”. Carlson a sugerat că aceasta ar însemna nu doar Israelul actual, ci și Iordania, Siria, Libanul și părți consistente din Arabia Saudită și Irak.
„Nu sunt sigur că am merge atât de departe. Ar fi, totuși, o bucată mare de pământ”, a răspuns Huckabee, lăsând loc interpretărilor. După izbucnirea războiului cu Hamas în Gaza, Israelul și-a extins controlul asupra unor teritorii. În cadrul armistițiului actual, trupele israeliene s-au retras într-o zonă-tampon, dar continuă să controleze peste jumătate din Fâșie. Acordul prevede o retragere suplimentară, însă fără un calendar clar.
La finalul anului 2024, după înlăturarea de la putere a președintelui sirian Bashar al-Assad, armata israeliană a preluat controlul asupra unei zone demilitarizate din Siria, instituită prin armistițiul din 1974. Oficialii israelieni au susținut că măsura este temporară și are ca scop securizarea frontierei. Totodată, Israelul menține cinci poziții fortificate pe teritoriul libanez, în urma conflictului scurt din 2024 cu mișcarea șiită Hezbollah.
Într-o regiune în care granițele sunt mai mult linii trasate pe nisip decât realități imuabile, declarațiile diplomatice pot deveni scântei.
Iar când ele invocă argumente religioase într-un spațiu deja încărcat de tensiuni istorice, reacțiile nu întârzie să apară.