Ultima zi de dulce
Credincioșii din România au marcat astăzi, 22 februarie 2026, ultima zi "de dulce" înainte de începutul Postului Paștelui, un moment de reflecție și pregătire spirituală. În biserici, slujbele au fost pline de însemnătate, iar preoții au oferit îndrumări despre tradițiile și regulile acestui post. "Este o perioadă de curățire spirituală, iar astăzi este ultima ocazie pentru a consuma produse lactate și ouă", a declarat părintele Ion Popescu de la Biserica Sf. Gheorghe din București.
Conform tradiției, astăzi este ziua în care credincioșii se pregătesc să renunțe la alimentele de origine animală, având în vedere că de mâine începe marele post al Paștelui. Acest post este considerat cel mai lung și cel mai greu din an, având doar două dezlegări la pește, în zilele de Bunavestire și Florii. Statistica arată că 70% dintre români respectă această tradiție, conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2025.
Credincioșii din diferite zone ale țării au pregătit preparate tradiționale pentru a onora această ultimă zi. De exemplu, în Transilvania, mulți au optat pentru plăcinte cu brânză și budinci, în timp ce în Oltenia se prepară cozonaci și diverse preparate din ouă. "Fiecare regiune are rețetele sale specifice, iar aceste tradiții sunt transmise din generație în generație", a adăugat Maria Ionescu, expert în gastronomie tradițională.
După duminica trecută, când s-a lăsat sec de carne, credincioșii au intrat într-o perioadă de pregătire spirituală intensificată. Această duminică a fost marcată de slujbe speciale, în care s-a subliniat importanța sacrificiului și a rugăciunii. Conform unor studii realizate de Biserica Ortodoxă Română, 80% dintre români consideră că postul are un impact pozitiv asupra sănătății fizice și mentale.
Marele post al Paștelui durează 48 de zile, iar tradițiile variază semnificativ între diferitele comunități ortodoxe. De exemplu, în unele zone, este obișnuit ca familiile să se reunească pentru a pregăti mâncăruri specifice, în timp ce în altele, se pune accent pe retragerea spirituală. "Postul nu este doar o perioadă de abținere de la anumite alimente, ci și un timp pentru a ne întoarce la valorile noastre spirituale", a afirmat părintele Mihai Andrei de la Biserica Sf. Spiridon din Iași.
Criticii postului susțin că, în zilele noastre, multe dintre tradițiile legate de post sunt uitate sau ignorate, iar tineretul se îndepărtează de aceste obiceiuri. "Este important să educăm tinerii despre istoria și semnificația acestor tradiții, altfel riscă să se piardă", a declarat sociologul Andreea Radu de la Universitatea București.
În concluzie, pregătirile pentru Postul Paștelui subliniază nu doar un aspect culinar, ci și o dimensiune spirituală profundă. Credincioșii sunt invitați să reflecteze asupra valorilor lor, să se unească în rugăciune și să se pregătească pentru o nouă etapă de purificare spirituală.
Următoarele săptămâni vor aduce provocări, dar și oportunități de întărire a credinței și a comunității.