Zelenski, compromisuri reale și acuzații la Moscova

Într-un interviu acordat Kyodo News, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat: „Suntem pregătiți pentru compromisuri reale. Dar nu pentru compromisuri care să coste independența și suveranitatea noastră”. Aceste declarații vin în contextul presiunilor internaționale pentru un acord de pace, la patru ani de la începutul conflictului din Ucraina, declanșat de invazia Rusiei în 2022. „Ce ne oferă Rusia ca compromis? Spun: «Suntem gata să nu ocupăm alte regiuni». Dar aceste cuvinte sunt terorism. «Sunt gata să nu te omor – dă-ne tot». Ce înseamnă asta? Nu este un compromis, este un ultimatum”, a adăugat Zelenski, subliniind natura inacceptabilă a propunerilor ruse.

Discuțiile recente de la Geneva între Rusia și Ucraina s-au încheiat fără un progres clar, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a declarat vineri că nu poate preciza când va avea loc următoarea rundă de negocieri, lăsând viitorul discuțiilor incert. În acest context, președintele ucrainean a respins cererile președintelui american Donald Trump, care a sugerat că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale, subliniind că este „nedrept” să i se ceară doar Kievului să cedeze teren.

Pe de altă parte, Ucraina ar putea câștiga miliarde de dolari din exporturile de produse și servicii militare în 2026, după ce a aprobat primele vânzări externe în timpul războiului, a declarat Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Din cele 40 de cereri de export depuse de producătorii din industria de apărare, majoritatea au fost aprobate în această lună. „Luând în considerare produsele finite, piesele de schimb, componentele și serviciile care pot fi oferite, suma se ridică la câteva miliarde de dolari”, a afirmat Aloian, adăugând că Ucraina analizează introducerea unei taxe pentru aceste exporturi.

Printre țările interesate de tehnologia de apărare ucraineană se numără Germania, Marea Britanie, SUA, țările nordice, trei state din Orientul Mijlociu și cel puțin o țară asiatică, conform unui articol din Independent. Această diversificare a pieței de apărare reflectă o strategie bine gândită de a valorifica potențialul industriei de apărare ucrainene în contextul conflictului.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat vineri că se ia în considerare o versiune europeană a alianței de informații „Five Eyes” pentru a răspunde mai eficient amenințărilor din partea Rusiei. La întâlnirea miniștrilor Apărării din Polonia, Franța, Marea Britanie, Italia și Germania, Pistorius a subliniat că discuțiile sunt în desfășurare: „Ce putem face în continuare? O idee ar putea fi crearea unei flote comune de tancuri sau a unei forțe multidomeniu, sau chiar o versiune europeană a „Five Eyes”. Această inițiativă ar putea întări colaborarea europeană în domeniul securității și apărării.

În același timp, reprezentanții Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un consens asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea include o interdicție completă asupra serviciilor maritime pentru exporturile rusești de petrol. UE dorește adoptarea acestui pachet înainte de a marca patru ani de război în Ucraina, pe 24 februarie. Ambasadorii UE ar putea să se reunească în weekend pentru a continua discuțiile înainte de întâlnirea miniștrilor de Externe de luni, în speranța de a avansa în această chestiune.

Ministerul de Externe din Belarus a anunțat că delegația sa nu a primit vizele necesare pentru a participa la primul summit „Board of Peace” din Washington, programat joi. „Dacă nici măcar formalitățile de bază nu sunt respectate, despre ce „pace» discutăm?”, a declarat ministerul într-un comunicat, subliniind provocările diplomatice cu care se confruntă regimul de la Minsk.

Marea Britanie și aliații săi europeni, inclusiv Franța, Germania, Italia și Polonia, au anunțat un proiect comun pentru dezvoltarea unor arme de apărare aeriană cu costuri reduse. „Marea Britanie și partenerii noștri E5 fac un pas înainte – investim împreună în generația viitoare de sisteme de apărare aeriană și autonome pentru a consolida scutul NATO”, a declarat Luke Pollard, ministrul britanic pentru pregătire și industrie în domeniul apărării. Această colaborare internațională în domeniul tehnologiei de apărare este esențială pentru a răspunde provocărilor actuale.

În februrie 2022, când tancurile rusești au trecut granița Ucrainei, zvonurile că Volodimir Zelenski ar fi fugit din țară s-au răspândit rapid. Kievul era bombardat intens, iar forțele ruse avansau. Liderii europeni se temeau de ce era mai rău. Apoi, președintele ucrainean a publicat un videoclip filmat noaptea, în fața clădirii administrației prezidențiale. Alături de consilierii săi apropiați, a transmis un mesaj scurt: „Suntem aici.”

Înlăturarea lui Zelenski era un element central al planului Moscovei de a prelua controlul asupra Ucrainei – un plan despre care Kremlinul credea că va fi dus la capăt în câteva zile. Președintele urma să fie capturat sau ucis, dacă nu ar fi fugit. Surse apropiate administrației de la Kiev au declarat că agenți ruși ar fi închiriat apartamente în imediata vecinătate a biroului prezidențial, având ordinul de a-l elimina, relatează CNN.

În primele luni ale războiului circula o glumă: Zelenski fusese comediant înainte de a intra în politică pentru că nu se temea de explozii. Capacitatea sa neașteptată de a rezista și umorul afișat în acele zile au reflectat starea de spirit sfidătoare a societății ucrainene. Potrivit relatărilor oficiale, când SUA i-au oferit evacuarea, răspunsul său a devenit celebru: „Am nevoie de muniție, nu de un mijloc de transport.”

Pe măsură ce Ucraina marchează patru ani de la invazia rusă la scară largă, fără perspective clare de încheiere a conflictului, mesajul lui Zelenski rămâne același: el este încă la Kiev. A supraviețuit, potrivit autorităților, unei serii de tentative de asasinat și unor scandaluri de corupție care au dus la căderea unor apropiați ai săi, inclusiv consilieri și miniștri de rang înalt.

Pentru a evalua poziția sa actuală, CNN a discutat cu persoane din cercul său apropiat – inclusiv cu soția sa, Olena Zelenska, și cu colaboratori – precum și cu diplomați și politicieni europeni și americani. Mulți atribuie rezistența sa abilităților politice și capacității de comunicare, care i-au adus comparații cu Winston Churchill. La fel ca liderul britanic din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Zelenski a condus o națiune în luptă împotriva unui adversar mai puternic. Dar, asemenea acestuia, a făcut și greșeli, iar viitorul său politic este tot mai incert pe măsură ce războiul continuă. Deși aproximativ 60% dintre ucraineni declară că au încredere în el, doar jumătate consideră că ar trebui să candideze pentru un nou mandat.

În iulie anul trecut, ucrainenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de intențiile guvernului de a limita independența instituțiilor anticorupție. Zelenski a fost nevoit să revină asupra deciziei. Relația sa cu fostul șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi, extrem de popular, s-a deteriorat în timp. În 2024, președintele l-a demis – o mișcare interpretată de unii ca o încercare de a-și elimina un potențial rival politic.

Pe plan extern, relația sa cu președintele american Donald Trump a fost tensionată. Trump l-a criticat public și a pus sub semnul întrebării poziția Ucrainei în conflict. La 48 de ani și aproape șapte ani de mandat, Zelenski este cel mai tânăr lider al Ucrainei independente – și, pentru mulți, cel mai neașteptat. Avocat de profesie, fără experiență politică anterioară, el și-a construit cariera în divertisment, devenind cunoscut prin serialul „Slujitorul poporului”, unde interpreta un profesor care ajunge președinte.

Mulți au considerat inițial candidatura sa drept o glumă. Dar în 2019 l-a învins categoric pe președintele în exercițiu Petro Poroșenko, obținând peste 73% din voturi. Capacitatea sa de comunicare a devenit un instrument-cheie în timpul războiului. Mesajele video zilnice, adesea filmate informal, direct de pe telefon, au contribuit la consolidarea moralului. Vorbește în ucraineană – limbă pe care a perfecționat-o la maturitate, după ce a crescut într-o familie rusofonă din estul țării.

După respingerea inițială a atacului asupra Kievului și recucerirea unor teritorii în 2022, ofensiva ucraineană a stagnat. Contraofensiva mult așteptată din 2023 nu a produs rezultatele scontate. Ulterior, sub conducerea generalului Oleksandr Sîrski, Ucraina a lansat o incursiune surpriză în regiunea rusă Kursk, în 2024, oferind un impuls moral temporar. Totuși, anul 2025 a fost marcat de o ofensivă lentă și costisitoare a Rusiei de-a lungul frontului de 1.200 de kilometri. Negocierile de pace rămân blocate.

Zelenski a știut de la început că Ucraina depinde de sprijinul aliaților, în special al SUA. Strategia sa de a se adresa direct publicului occidental a contribuit la creșterea sprijinului internațional. Însă această abordare nu a funcționat la fel în relația cu Trump. O întâlnire tensionată la Casa Albă, transmisă în direct, s-a încheiat cu acuzații publice la adresa liderului ucrainean. În Ucraina, însă, episodul i-a consolidat imaginea de lider ferm.

Patru ani de război și-au pus amprenta asupra președintelui. Ziua sa începe adesea la ora 3 sau 4 dimineața, odată cu rapoartele de pe front. Soția sa a declarat că de la începutul conflictului nu a existat niciun moment de fericire deplină. În pofida presiunii, apropiații susțin că Zelenski și-a păstrat simțul umorului și determinarea. Dar perspectivele rămân sumbre. Infrastructura energetică este în continuare vizată de atacuri rusești, iar frontul rezistă cu dificultate.

Majoritatea ucrainenilor nu susțin organizarea alegerilor în timpul războiului. În percepția publică, Zelenski este liderul care trebuie să ducă țara spre pace. Când și cum se va întâmpla acest lucru rămâne incert.

Dar pentru moment, președintele Ucrainei rămâne în picioare.