Reduceri semnificative, provocări rămase
România și Bulgaria se numără printre țările cu cea mai mică amprentă de carbon pe cap de locuitor din Uniunea Europeană în 2023, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Indicatorul măsoară emisiile generate pe întregul lanț de producție al bunurilor și serviciilor consumate în UE, inclusiv cele provenite din importuri, oferind o imagine completă asupra impactului real al consumului european asupra climei. "Reducerea emisiilor este un semn pozitiv, dar este esențial să ne concentrăm și pe calitatea acestor reduceri", a declarat Mihnea Cătuți, expert în politici climatice.
Cea mai mică amprentă de emisii de gaze cu efect de seră a fost înregistrată de Portugalia, cu 6,5 tone de echivalent carbon pe cap de locuitor. Urmează Bulgaria, cu 6,8 tone, iar apoi Suedia și România, ambele cu câte 6,9 tone de CO2 echivalent pe cap de locuitor. Această statistică subliniază eforturile acestor țări în direcția reducerii emisiilor, dar ridică și întrebări cu privire la sustenabilitatea acestor progrese.
La polul opus, Cipru conduce topul emisiilor individuale cu 14,8 tone de echivalent carbon pe cap de locuitor, urmat de Irlanda, cu 14 tone, și Luxemburg, cu 12,7 tone. Această disparitate evidențiază nevoia urgentă de politici mai stricte și de reforme structurale în statele cu emisii ridicate.
În cazul României, expertul în politici climatice Mihnea Cătuți explică, în raportul „Starea Climei România 2025”, că reducerea spectaculoasă a emisiilor, de peste 75% față de 1990, nu este rezultatul unor politici climatice solide, ci mai degrabă consecința colapsului industrial din anii ’90. Această observație sugerează că progresele actuale sunt în mare parte legate de circumstanțe istorice, nu de măsuri proactive.
Deși emisiile per capita sunt printre cele mai mici din UE, economia românească rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană. Practic, pentru fiecare euro produs, România generează aproape 500 de grame de CO2. "Miracolul" reducerilor din perioada tranziției post-comuniste nu mai poate continua fără reforme structurale profunde, care să abordeze sursele de poluare din sectoare precum transporturile și clădirile.
Dacă industria și sectorul energetic au reușit să reducă emisiile, transporturile și clădirile au devenit tot mai poluante, indicând zonele unde tranziția verde trebuie accelerată urgent. Este esențial ca România să dezvolte strategii clare pentru a aborda aceste provocări și a promova soluții durabile.
La nivelul UE, în 2023, amprenta totală de carbon a tuturor bunurilor și serviciilor consumate a ajuns la 4 miliarde de tone de echivalent carbon. În paralel, emisiile generate de producția de bunuri și servicii pe teritoriul Uniunii au fost de 3,3 miliarde de tone. Aceste cifre subliniază amploarea problemei emisiilor de gaze cu efect de seră și necesitatea unei soluții coordonate la nivel european.
Datele arată că, între 2013 și 2023, emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului au scăzut cu 12,9%, iar cele provenite din producție cu 18,6%. Anul 2020 a marcat o reducere abruptă a amprentei de carbon, pe fondul pandemiei de COVID-19, însă până în 2023 emisiile din consum au revenit la nivelul din 2020, în timp ce cele din producție au continuat să scadă cu încă 3,5%.
Acest trend sugerează că, deși au fost realizate progrese, rămâne mult de lucru pentru a atinge obiectivele climatice pe termen lung.