Măsuri controversate de securitate
Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat sâmbătă o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să-şi întrerupă serviciile către abonaţi la cererea Serviciului de Securitate al Rusiei (FSB), potrivit agenției de știri EFE, citate de Agerpres. Această lege, publicată pe portalul de informaţii juridice al guvernului rus, a fost aprobată săptămâna aceasta de ambele camere ale parlamentului federal rus – Duma de Stat (camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (camera superioară). Documentul modifică Legea comunicaţiilor şi stipulează că operatorii nu vor fi responsabili faţă de clienţii lor pentru întreruperea serviciilor de telefonie mobilă dacă tăierea se face la cererea FSB.
Prima versiune a proiectului stipula că FSB va putea trimite „cereri” operatorilor de a restricţiona comunicaţiile doar pentru garantarea securităţii cetăţenilor şi a statului, iar fundamentarea cererilor de întrerupere a serviciilor de telefonie mobilă va fi formulată atât de preşedinte, cât şi de guvern. În varianta finală a legii, această prevedere a fost eliminată, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul activiștilor și observatorilor internaționali.
În acest moment, nu se ştie în ce cazuri reţeaua va fi deconectată la nivel federal sau regional, deşi activiştii independenţi se tem că o astfel de decizie este pur arbitrară. Aceștia consideră că lipsa de transparență în aplicarea legii poate duce la abuzuri și la restricționarea libertăților fundamentale ale cetățenilor. Odată semnată de preşedinte, legea va intra în vigoare în termen de zece zile după publicarea în Monitorul Oficial rus.
Potrivit media locale, jumătate din regiunile ruseşti se confruntă cu întreruperi aproape zilnice ale conexiunii la internet. Deşi autorităţile ruse justifică aceste întreruperi prin atacurile constante ale dronelor ucrainene asupra ţării, majoritatea regiunilor afectate de întreruperile de reţea nu se numără printre principalele ţinte ale Kievului. Această discrepanță a generat controverse în rândul populației și al analiștilor, care suspectează că aceste măsuri sunt mai degrabă un instrument de control social decât o reacție legitimă la amenințări externe.
Cenzura asupra internetului de către Kremlin a afectat viteza şi accesul la reţea, restricţionând, de asemenea, zeci de mii de site-uri web, media şi reţele sociale, mai ales în ultimii patru ani de război. Această situație îngrijorează organizațiile internaționale pentru drepturile omului, care văd în aceste măsuri o încălcare flagrantă a libertății de exprimare.
Recent, presa rusă a anunțat că pe 1 aprilie va fi blocată definitiv reţeaua de mesagerie Telegram, a cărei încetinire a provocat deja nemulțumiri mari printre deputaţi, bloggeri şi militari ruşi, care o folosesc pe scară largă pe frontul ucrainean. Această decizie ar putea amplifica nemulţumirile interne şi ar putea duce la proteste, având în vedere importanţa aplicației în comunicarea dintre cetățeni și între diferitele structuri ale statului.
În acest context, se ridică întrebarea despre viitorul libertății de exprimare și a accesului la informație în Rusia, într-o perioadă în care tensiunile interne și externe sunt în continuă creștere.