Inițiativă legislativă recentă
Deputatul PUSL Ștefan Alexandru Băișanu a depus în Parlament un proiect de lege care prevede interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Prin acest demers, România s-ar alinia altor state care au aplicat sau analizează această măsură. Potrivit unui raport al Agenției Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, 45% dintre tineri au fost expuși la conținut inadecvat pe rețelele sociale în 2025, ceea ce face necesară o abordare mai strictă în acest domeniu.
Inițiativa legislativă apare, în același timp, pe fondul unei situații îngrijorătoare. În paralel cu disputele politice, România înregistrează o creștere a violenței juvenile, a consumului de droguri în rândul minorilor și a faptelor antisociale. În mai multe cazuri analizate de autorități, mediul online a avut un rol în declanșarea sau amplificarea acestor comportamente. "Nu mai putem trata rețelele de socializare ca pe simple platforme de divertisment. În lipsa unor filtre reale de vârstă și a unor mecanisme eficiente de control, acestea au devenit spații în care violența, drogurile, discursul instigator la ură și provocările periculoase sunt promovate și normalizate", a declarat deputatul Ștefan Alexandru Băișanu.
Proiectul de lege stabilește un cadru normativ care limitează accesul minorilor sub 16 ani la platformele de socializare, prin introducerea unor mecanisme obligatorii de verificare a vârstei. Textul prevede și sancțiuni pentru furnizorii de servicii digitale care nu respectă aceste reguli, accentuând responsabilitatea companiilor din domeniul tehnologic. Conform legislației existente, Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, companiile trebuie să asigure măsuri adecvate pentru protecția datelor minorilor.
De asemenea, inițiativa evidențiază rolul părinților și al tutorilor legali în supravegherea activității online a copiilor și subliniază necesitatea unei colaborări între stat, familie și mediul digital pentru protejarea minorilor. În acest sens, Ministerul Educației ar putea implementa programe educaționale pentru a ajuta părinții să înțeleagă mai bine riscurile online.
În contextul discuțiilor privind reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale, premierul Ilie Bolojan a afirmat că nu susține această direcție. Declarația sa a venit după ce Raed Arafat a readus în discuție, la finalul lunii ianuarie, necesitatea unor măsuri ferme de protejare a copiilor în mediul digital. "Este greu, cred, ca astăzi să se ia o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune...", a afirmat acesta.
La nivel internațional, Australia a adoptat deja măsuri care prevăd verificarea strictă a vârstei pentru accesul pe anumite platforme digitale, în încercarea de a limita utilizarea acestora de către copii. La nivel european, state precum Spania, Grecia, Marea Britanie, Slovenia și Franța discută înăsprirea legislației, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul timpului petrecut în fața ecranelor asupra dezvoltării și sănătății mintale a copiilor. Conform Eurostat, 60% dintre tinerii europeni petrec zilnic mai mult de 3 ore pe rețelele sociale, ceea ce subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte.
Criticii acestei inițiative susțin că interzicerile simple nu vor rezolva problemele fundamentale care afectează copiii online. Experții în drepturile copilului, cum ar fi reprezentanții Asociației Salvați Copiii, afirmă că măsurile ar putea crea precedente periculoase și ar duce, în timp, la restrângerea vieții private pentru toată populația. Aceștia propun alternative bazate pe educația digitală și sprijin pentru părinți.
În concluzie, proiectul de lege propus de deputatul Băișanu deschide o discuție importantă despre siguranța copiilor în mediul online. Este esențial ca autoritățile să analizeze impactul acestei măsuri și să colaboreze cu experți pentru a găsi soluții eficiente care să protejeze copiii fără a limita abilitățile lor de a naviga în era digitală.
Următorii pași ar putea include dezbateri în Parlament și consultări cu organizațiile de profil pentru a ajunge la o legislație echilibrată și eficientă.