Poluarea aerului, risc crescut de Alzheimer pentru vârstnici

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Emory a arătat că poluarea aerului este asociată cu un risc crescut de Alzheimer pentru persoanele în vârstă. Analiza a inclus datele a peste 27 de milioane de beneficiari Medicare, evidențiind impactul poluării asupra sănătății creierului, în special în rândul celor cu antecedente de accident vascular cerebral.

EN

Brief

A new study from Emory University indicates that air pollution significantly increases the risk of Alzheimer's disease in the elderly. Analyzing data from over 27 million Medicare beneficiaries, researchers found direct effects of pollution on brain health, particularly among those with a history of stroke.

Poluarea aerului, risc crescut de Alzheimer pentru vârstnici
Sursa foto: hotnews.ro

Studiu pe 28 milioane de persoane

Poluarea aerului a fost identificată ca un factor de risc semnificativ pentru boala Alzheimer, afectând în mod special persoanele în vârstă. Potrivit unui studiu recent publicat în revista PLOS Medicine, cercetătorii de la Universitatea Emory au analizat datele a peste 27,8 milioane de beneficiari Medicare din Statele Unite, cu vârste de peste 65 de ani, între anii 2000 și 2018. "Expunerea pe termen lung la poluarea aerului cu particule fine a fost asociată cu un risc mai mare de boală Alzheimer, în special prin efecte directe asupra creierului", a declarat cercetătorul principal, Dr. X.

Studiul a relevat că aproximativ trei milioane de participanți au dezvoltat Alzheimer în perioada analizată. Efectele poluării asupra sănătății cognitive au fost mai pronunțate în rândul persoanelor care avuseseră anterior un accident vascular cerebral. Deși hipertensiunea arterială și depresia sunt frecvent asociate cu demența, cercetătorii au constatat că acestea nu au influențat semnificativ legătura dintre poluare și Alzheimer.

Datele au fost corelate cu nivelurile de expunere la particule fine (PM2,5), care provin din surse variate, inclusiv traficul rutier și centralele electrice. Aceste particule pot penetra adânc în sistemul respirator și circulator, având efecte nocive asupra creierului. Conform autorilor, "istoricul de accident vascular cerebral poate crește vulnerabilitatea la efectele nocive ale poluării asupra sănătății creierului", ceea ce sugerează o interacțiune complexă între factorii de mediu și cei vasculari.

Cercetarea are și limitări, cum ar fi estimarea nivelului de poluare pe baza codului poștal, fără a lua în considerare sursele interne de particule, precum gătitul. Mark Dallas, expert independent de la University of Reading, a comentat că, deși studiul se bazează pe estimări, rezultatele sunt în concordanță cu dovezile existente care corelează poluarea aerului cu un risc crescut de demență.

La nivel global, peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demență, iar boala Alzheimer reprezintă până la 70% dintre cazuri, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În Europa, în 2025, se estimează că 12,1 milioane de persoane trăiesc cu demență, iar femeile reprezintă 66% dintre aceste cazuri. OMS a stabilit orientări globale privind calitatea aerului și un plan de acțiune pentru reducerea mortalității asociate poluării aerului cu 50% până în 2040.

Experții subliniază importanța reducerii expunerii la poluarea aerului ca o strategie viabilă pentru protejarea sănătății creierului și scăderea riscurilor de demență.

Aceasta sugerează că măsurile de îmbunătățire a calității aerului nu sunt doar vitale pentru sănătatea fizică, ci și pentru sănătatea mintală a populației îmbătrânite.