Controverse privind modificările propuse
Șefii curților reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Timișoara și Curtea Militară de Apel București au redactat un memoriu oficial de 14 pagini, prin care îi solicită președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea ce modifică pensiile de serviciu ale magistraților (PL-x nr. 522/2025) ci să o trimită pentru reexaminare în Parlament. Judecătorii invocă atât motive de oportunitate, care ar putea avea efecte sociale și economice, cât și argumente juridice, inclusiv posibile încălcări ale dreptului european despre independența justiției.
Potrivit memoriului, actul normativ propus crește vârsta de pensionare la 65 de ani, impune o vechime totală de 35 de ani, din care 25 doar în magistratură, scade pensia de la 80% la 55% din baza de calcul, plafonează pensia netă la maximum 70% din ultimul venit, elimină actualizarea pensiei în funcție de salariile magistraților în activitate și o leagă exclusiv de inflație, și introduce pensionarea anticipată cu penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta de 65 de ani.
Magistrații reclamă că pensia de serviciu a fost, inclusiv prin jurisprudență, recunoscută drept o garanție a independenței lor economice. Scăderea ei semnificativă și permanentă ar putea perturba acest echilibru. Un argument central este că reducerea semnificativă a veniturilor la final de carieră poate spori tentația de corupție. Potrivit semnatarilor, stabilitatea financiară a magistratului, inclusiv la pensionare, reprezintă o barieră suplimentară împotriva influențelor externe și a presiunilor nelegitime.
Judecătorii evidențiază că alte categorii cu pensii de serviciu, inclusiv structuri din sistemul de ordine publică, au parte de condiții mai favorabile. Ei subliniază că ofițerii de poliție judiciară delegați la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) vor putea să aibă pensii mai mari decât procurorii ori judecătorii cu care au lucrat în aceleași dosare. Conform magistraților, această situație ar face un dezechilibru în sistem și, astfel, s-ar afecta percepția cu privire la statutul constituțional al judecătorului și procurorului.
Magistrații au invocat Criteriul nivelului adecvat al remunerației/pensiei din jurisprudența Curții de Justiție de Justiţie a Uniunii Europene (CJJUE): „Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor” (C-762/23, punctul 35; Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, EU :C:2019:106, punctele 70-73). Acest criteriu „este valabil mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați”, întrucât „faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate” (C-762/23, punctul 37).
Memoriul susține că, în unele cazuri, pensia contributivă din sistemul public ar putea ajunge la un nivel apropiat sau chiar superior noii pensii de serviciu, ceea ce ar goli de conținut regimul special. Sunt invocate și exemple de calcul care arată scăderi semnificative față de actualul sistem, cu diferențe de mii de lei lunar între vechile și noile reguli. Magistrații oferă și exemple concrete în acest sens și trag un semnal de alarmă asupra unor efecte care se vor răsfrânge asupra sistemului de justiție.
Ei afirmă că legea ar putea produce un nou val de pensionări și plecări din sistem. Mai mult, s-ar descuraja candidații pentru admiterea în magistratură și, astfel, s-ar agrava deficitul de personal din instanțe și parchete. În concluzie, magistrații îi cer președintelui Nicușor Dan să folosească prerogativa constituțională de a cere reexaminarea legii în Parlament.
VEZI ȘI - UPDATE. CCR: Pensiile magistraților pot fi tăiate. Cine și cum a votat. Bolojan, Nicușor Dan, Grindeanu și alții, reacții. Fiți la curent cu ultimele noutăți.
Urmăriți DCNews și pe Google News.