Proiect de lege: Restricții pentru minorii sub 15 ani

Proiect lege: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un proiect de lege care prevede obligativitatea furnizorilor de servicii de reţele sociale de a refuza crearea de conturi pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum şi interzicerea utilizării telefoanelor mobile în unităţile de învăţământ preuniversitar, a fost depus în Parlament pe 20 februarie 2026 de către liderul grupului SOS din Camera Deputaţilor, Simona Elena Macovei Ilie. „Furnizorii de servicii de reţele sociale care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României au obligaţia de a refuza crearea de conturi pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani. Conturile existente aparţinând persoanelor care nu au împlinit vârsta de 15 ani se suspendă până la împlinirea vârstei legale”, a declarat Macovei Ilie. Dispoziţiile nu se aplică platformelor educaţionale, enciclopediilor online şi serviciilor digitale fără scop lucrativ.

Iniţiativa legislativă prevede că furnizorii de reţele sociale trebuie să implementeze „sisteme eficiente şi proporţionale de verificare a vârstei utilizatorilor”. Aceste sisteme vor fi stabilite prin norme emise de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Potrivit proiectului, furnizorii de servicii de reţele sociale au obligaţia de a preveni şi de a elimina conţinuturile care promovează sau glorifică suicidul ori automutilarea, încurajează violenţa extremă sau exploatează vulnerabilitatea psihologică a minorilor.

„Furnizorii instituie mecanisme de raportare prioritară a conţinutului cu risc extrem, care se soluţionează în termen de maximum 24 de ore atunci când este implicat un minor. Nerespectarea acestor obligaţii atrage răspunderea contravenţională sau penală, după caz”, se menţionează în proiect. Documentul stabileşte că „utilizarea telefoanelor mobile în unităţile de învăţământ preuniversitar este interzisă în timpul programului şcolar, cu excepţiile stabilite prin regulamentul intern, cu respectarea interesului superior al copilului şi a nevoilor educaţionale speciale”.

Încălcarea obligaţiilor prevăzute de lege poate atrage amenzi de până la 3% din cifra de afaceri globală, suspendarea temporară a activităţii sau alte sancţiuni prevăzute de legislaţia Uniunii Europene. Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere publică la Camera Deputaţilor. În februarie 2025, Ministerul Educației a solicitat inspectorilor şi directorilor de unități școlare să studieze regulamentele proprii privind prevenirea, controlul și sancțiunile impuse „în cazurile ce perturbă actul didactic”.

Atunci, Ministerul a făcut referire la utilizarea telefoanelor mobile. „Toți actorii sistemului de educație - elevi, profesori, părinți - trebuie să cunoască aceste reglementări și să le implementeze riguros și curajos, inclusiv pe linia sancțiunilor existente. În cazul specific al telefoanelor mobile, așa cum am mai declarat, nu susțin interzicerea totală a acestora în școală, însă trebuie să asigurăm un control riguros în privința utilizării acestora în sălile de curs”, a declarat ministrul Daniel David.

În plus, proiectul de lege prevede și că Ministerul Educației va introduce în programa școlară ore de educație digitală, cu scopul de a crește nivelul de educație digitală și de a preveni dependența de internet și fenomenul cyberbullying-ului. Aceasta vine pe fondul unei creșteri alarmante a cazurilor de anxietate, depresie, automutilare și dependență digitală în rândul minorilor.

În expunerea de motive sunt menționate mai multe state care au adoptat măsuri similare. De exemplu, în Franța, Legea nr. 2023-566 privind majoritatea digitală a stabilit vârsta minimă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale, iar Germania aplică din 2003 Jugendmedienschutz-Staatsvertrag (JMStV), care impune clasificarea conținutului online în funcție de vârstă. Proiectul depus în Parlament are ca obiectiv „primordial protejarea interesului superior al copilului, prevenirea riscurilor grave şi responsabilizarea furnizorilor de servicii de reţele sociale”. Acesta apare ca o reacție la discuțiile recente legate de accesul adolescenților la rețelele de socializare, atât din partea oficialilor, cât și din partea societății civile.

Totuși, există și critici la adresa inițiativei. Ilie Bolojan a declarat că este greu să limitezi accesul tinerilor sub 16 ani la rețelele sociale, iar unii experți în educație consideră că o abordare mai echilibrată ar putea fi mai eficientă.

Această propunere legislativă va continua să genereze dezbateri, având în vedere impactul său potențial asupra educației și dezvoltării copiilor în era digitală.