Probleme în educație și cultură
Profesorul Ștefan Baghiu, cunoscut pentru implicarea sa în educație și cultură, își exprimă profundul dezacord față de politicile guvernului Bolojan, subliniind dificultățile cu care se confruntă sistemul educațional românesc și impactul negativ al deciziilor recente. Într-o postare pe rețelele de socializare, profesorul a declarat: *„Am muncit enorm. Am organizat conferințe, colocvii, am creat reviste, arhive și sisteme educaționale aproape de la zero în ultimele decenii.”* Această afirmație reflectă angajamentul său față de educația românească, dar și frustrările acumulate din cauza subfinanțării cronice.
Baghiu subliniază că eforturile au fost constante și dificile, fiind nevoit să aplice mereu pentru finanțări în scopul îmbunătățirii condițiilor educaționale. *„Am făcut un doctorat cu bursă de 1.000 de lei, când în Europa bursa era 2.000 de euro,”* a adăugat el, evidențiind discrepanța dintre România și alte țări europene în ceea ce privește sprijinul financiar pentru educație. Profesorul accentuează că, în ciuda eforturilor enorme, condițiile pentru studenți și profesori rămân precare.
*„Ne-am luat burnout ca să construim instituții, fără să primim nimic la educație. Studenții noștri nu au condiții reale sau motive reale să spere,”* afirmă Baghiu, evidențiind indiferența autorităților față de problemele sistemului educațional. Criticile sale se îndreaptă nu doar către subfinanțare, ci și către viziunea economică a guvernului Bolojan. *„Asta e marea viziune economică a României: niște ciupeli. Nimic despre dezvoltare, nimic despre creștere,”* a declarat el, adăugând că acțiunile guvernului vor duce la regresul educației în România.
Profesorul Baghiu a subliniat că reformele economice recente sunt haotice și afectează direct viețile oamenilor. *„200 de lei de la muzeografi care iau 3.000, 300 de la un profesor care ia 4.000, 300 de la cine are doctorat, 300 de la o mamă din indemnizația pentru creșterea copilului, 200 de la o persoană cu dizabilități,”* a exemplificat el, arătând impactul sever al tăierilor bugetare. Aceste tăieri nu doar că afectează bugetul personal al acestor categorii, dar și moralul și motivația celor care activează în educație și cultură.
Într-o altă postare, profesorul a adus în discuție problema indemnizației pentru titlul de doctor, care, conform legislației, ar trebui să fie de 50% din salariul minim brut pe țară. Cu toate acestea, în ultimele șase ani, aceasta a fost plafonată la nivelul salariului minim din 2018, adică 1.900 de lei brut. Această plafonare a lăsat mulți profesori și cercetători cu indemnizații înghețate la aproximativ 950 de lei brut pe lună, ceea ce nu reflectă creșterile salariale din ultimii ani.
Noua prevedere guvernamentală ar putea reduce indemnizația la 500 de lei brut, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, aceasta ar ajunge la aproximativ 293 de lei net. Acest lucru a generat indignare în rândul cadrelor didactice, personalului universitar și cercetătorilor, care se simt neglijați și subevaluați în munca lor. *„Am făcut cursuri ca în universitățile occidentale, dar studenții noștri continuă să nu aibă condiții reale de educație sau motive să spere,”* a concluzionat Baghiu, subliniind nevoia urgentă de reforme.
În concluzie, profesorul Baghiu transmite un avertisment clar: lipsa viziunii și tăierile bugetare din educație și cultură vor afecta România pe termen lung.
Comunitatea academică se află într-o poziție dificilă, cu resurse limitate și fără un sprijin adecvat din partea guvernului, ceea ce pune în pericol viitorul educației și culturii în România.