Corectarea pensiilor magistraților
Președintele Nicușor Dan a afirmat, pe 19 februarie 2026, că nu se poate vorbi de influențe la nivelul judecătorilor Curții Constituționale a României, dar a subliniat că aceștia trăiesc în mijlocul societății și trebuie să țină cont de dorințele acesteia. "Era anormal ca pensia să fie cât salariul... Era și mai anormal, acum șapte-opt ani, când pensia era mai mare decât salariul. Deci, faptul că s-a corectat această chestiune este pozitivă", a declarat Dan, conform News.ro. El a menționat că, în ciuda corectării, există o campanie de demonizare a magistraților, care nu sunt responsabili pentru un sistem defectuos creat de politicieni.
Nicușor Dan a subliniat că este important ca, atunci când cetățenii au conflicte cu angajatorii sau alte probleme legale, să aibă încredere în judecători și procurori. "Nu a fost deloc bine că s-a pus anatema pe această categorie profesională", a adăugat el. Declarațiile sale vin într-un context în care încrederea cetățenilor în sistemul de justiție este în scădere, conform unui sondaj realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, care arată că doar 34% dintre români au încredere în justiție.
De asemenea, Curțile de Apel din România au solicitat președintelui Nicușor Dan să retrimită legea privind pensiile de serviciu ale magistraților în Parlament, înainte de promulgare, argumentând că noile prevederi ar putea desființa regimul special al pensiilor. Judecătorii avertizează că, în forma actuală, pensia contributivă ar putea deveni aproape egală cu pensia de serviciu, ceea ce ar submina semnificativ statutul magistraților.
Memorandumul trimis de Curțile de Apel subliniază competența constituțională a președintelui de a verifica oportunitatea legii. "Rolul Președintelui României în procedura de promulgare este esențial, având obligația de a analiza dacă legea respectă exigențele sociale, economice și politice", se menționează în document. Aceasta face parte dintr-o serie de măsuri menite să reformeze sistemul pensiilor speciale în România, un subiect extrem de delicat și controversat.
Noua lege, adoptată de Parlament în decembrie 2025, introduce modificări semnificative, printre care majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 80% la 55% din baza de calcul. Aceasta va cauza o scădere a pensiilor, de exemplu, un judecător de curte de apel ar putea primi aproximativ 14.242 de lei, mult sub nivelurile actuale.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat, înainte de decizia CCR, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a verifica conformitatea legii cu dreptul european. Instanța a semnalat posibile probleme legate de independența justiției și discriminarea magistraților față de alte categorii beneficiare de pensii de serviciu.
Reforma pensiilor speciale este un subiect sensibil în România, având implicații directe asupra bugetului național. În 2024, bugetul pentru pensiile civile a fost de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde de lei. Această reformă este legată și de angajamentele internaționale ale României privind sustenabilitatea bugetului și reformele asumate la nivel european.
În concluzie, decizia CCR de a considera reforma pensiilor magistraților constituțională a generat reacții mixte, iar solicitarea Curților de Apel pentru reexaminarea legii subliniază tensiunile existente în sistemul judiciar românesc.
Următorii pași vor fi cruciali pentru stabilizarea încrederii în justiție și pentru asigurarea unui sistem echitabil pentru toți magistrații.