FIFA şi UEFA, acuzate de complicitate la crime de război

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

FIFA şi UEFA sunt acuzate de complicitate la crime de război într-o plângere depusă la Curtea Penală Internaţională. Organizaţii de drepturi omului, alături de fotbalişti palestinieni, susţin că cele două organizaţii facilitează activităţi ilegale în teritoriile ocupate. O eventuală investigaţie a CPI ar putea avea consecinţe majore pentru peisajul sportiv internaţional.

EN

Brief

FIFA and UEFA are accused of complicity in war crimes in a complaint filed with the International Criminal Court. Human rights organizations and Palestinian footballers claim that the two organizations facilitate illegal activities in occupied territories. An investigation by the ICC could have major consequences for the international sports landscape.

FIFA şi UEFA, acuzate de complicitate la crime de război
Sursa foto: digi24.ro

Plângere depusă la CPI

FIFA şi UEFA sunt acuzate de „complicitate la crime de război” şi „crime împotriva umanităţii în teritoriul palestinian ocupat” într-o plângere de 120 de pagini depusă la Curtea Penală Internaţională (CPI), relatează L'Equipe, citată de News.ro. Organizaţii precum „Irish Sport for Palestine”, „Scottish Sport for Palestine” şi „Euro-Med Human Rights Monitor” sunt printre cele care au iniţiat acest demers, alături de fotbalişti şi cluburi palestiniene. Potrivit comunicatului, „includerea de către FIFA şi UEFA a cluburilor de fotbal israeliene cu sediul în colonii ilegale din teritoriul palestinian ocupat” este un motiv principal pentru aceste acuzaţii.

Plângerea subliniază că instituţiile mondiale de fotbal, prin acţiunile lor, ar permite cluburilor israeliene „să dispute meciuri pe terenurile confiscate”, un fapt care contravine normelor internaţionale. FIFA, condusă de Gianni Infantino, şi UEFA, sub conducerea lui Aleksander Ceferin, sunt acuzate că au facilitat aceste activităţi prin „sprijin financiar şi structural” oferit cluburilor situate în colonii. Conform raportului, unele dintre aceste cluburi au participat la competiţii organizate de UEFA, ceea ce agravează acuzaţiile aduse.

Deşi până în prezent nu a existat un răspuns oficial din partea niciunei dintre cele două organizaţii, specialiştii în drept internaţional sugerează că CPI ar putea decide să investigheze aceste acuzaţii. În cazul în care plângerea va fi acceptată, persoanele considerate direct responsabile ar putea fi chemate în faţa instanţei, lăsând organizaţiile în sine, precum FIFA şi UEFA, în afara procesului.

Aceasta nu este prima dată când organizaţiile internaţionale de fotbal sunt criticate pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea în regiuni afectate de conflicte. În trecut, au existat apeluri pentru boicoturi împotriva competiţiilor care au legitimat regimuri sau practici contestate. De exemplu, în 2022, organizaţii de drepturi omului au cerut ca FIFA să nu mai colaboreze cu anumite cluburi sau ligi care nu respectă drepturile fundamentale ale omului.

Criticii acestor organizaţii afirmă că FIFA şi UEFA, prin acţiunile lor, contribuie la perpetuarea conflictului din regiunea palestiniană. Aceştia subliniază că sportul ar trebui să fie un simbol al păcii şi al unităţii, nu un instrument prin care se legitimează acţiuni considerate ilegale pe plan internaţional.

În contrast, susţinătorii FIFA şi UEFA argumentează că sportul nu ar trebui să fie implicat în probleme politice, iar organizaţiile respective nu pot controla toate aspectele activităţii cluburilor afiliate. Aceştia susţin că implicarea politică în sport poate duce la o fragmentare a comunităţii sportive internaţionale.

Pe fundalul acestor discuţii, este important de menţionat că CPI a fost înfiinţată pentru a judeca crimele grave, inclusiv crime de război, iar deciziile sale pot avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate astfel de acuzaţii. O eventuală investigaţie ar putea deschide noi perspective asupra responsabilităţii organizaţiilor internaţionale în contextul conflictelor armate.

Indiferent de rezultat, această plângere evidenţiază complexitatea interacţiunii dintre sport, politică şi drepturile omului. Este o oportunitate de a reflecta asupra rolului pe care îl joacă fotbalul în societate şi asupra responsabilităţii organizaţiilor sportive de a promova valori de respect şi integritate.

În concluzie, dacă CPI va decide să avanseze cu această plângere, ar putea avea implicaţii semnificative nu doar pentru FIFA şi UEFA, ci şi pentru întregul peisaj sportiv internaţional.

Următorii paşi vor depinde de reacţiile acestor organizaţii şi de modul în care comunitatea internaţională va aborda problema drepturilor omului în contextul sportiv.