Încercări și contexte geopolitice
Potrivit documentelor făcute publice de U.S. Department of Justice, într-un mesaj din octombrie 2014, un corespondent al lui Epstein (cu identitatea cenzurată) susține că ar fi vorbit cu președintele rus și că acesta ar fi "foarte bucuros" să îl primească pentru o discuție despre "piețe financiare în secolul 21". La câteva ore după primirea mesajului, Epstein l-a redirecționat către Kathy Ruemmler, avocat care urma să părăsească funcția de consilier juridic la Goldman Sachs Group Inc. după apariția unor detalii despre relația sa cu finanțatorul. În corespondență, acesta anticipează că recomandarea va fi să nu meargă "deocamdată", iar răspunsul primit confirmă prudența: "Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată", i-ar fi scris Ruemmler.
Contextul geopolitic explica reticența: cu câteva luni înainte, Rusia trimisese trupe pentru anexarea Crimeei de la Ucraina, declanșând sancțiuni ample din partea Uniunii Europene și Statelor Unite și o criză care, în timp, a escaladat în cel mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial. Încercări repetate: Sochi, forumul de la Sankt Petersburg și „bitcoin rusesc”. Documentele conturează o insistență de durată pentru o întâlnire directă, inclusiv prin intermediari politici. În ianuarie 2014, Epstein l-a abordat pe Thorbjorn Jagland, atunci secretar general al Council of Europe, sugerând că ar putea "explica" liderului de la Kremlin de ce Rusia ar trebui să aibă "o versiune sofisticată de bitcoin". În aceeași perioadă, stațiunea Sochi se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă 2014, pe care Putin le-a promovat ca vitrină a revenirii post-sovietice.
În mai 2013, finanțatorul îi cerea lui Jagland să îi obțină o audiență, argumentând că are "soluția" pentru atragerea investițiilor occidentale prin "securitizarea" investițiilor rusești, cu statul asumând "prima pierdere". Într-un schimb ulterior, Jagland îi transmite că "nu e ușor" să explice el aceste idei și că rolul său ar fi, mai degrabă, "să obțină o întâlnire". În pofida numeroaselor referințe la Putin în arhivă, documentele nu oferă dovezi că o întâlnire ar fi avut loc. Dmitry Peskov a declarat că, din câte știe, președintele rus nu s-a întâlnit cu Epstein.
Vize, contacte și „prieteni în FSB”. Arhiva mai indică interesul constant pentru deplasări în Rusia. Epstein ar fi menționat că a avut vize rusești în mai mulți ani și că, în 2018, a primit avertisment că viza expiră și ar fi nevoie de o invitație oficială pentru reînnoire. În paralel, documentele descriu contacte cu Sergei Belyakov, fost oficial implicat în organizarea forumului economic, precum și o afirmație într-un mesaj din 2015 în care Epstein susține că ar fi apelat la „prieteni” din FSB într-o dispută pe care o descria ca tentativă de șantaj.
Ecouri politice: anchetă în Norvegia și „sfaturi” despre Trump. Documentele menționează și faptul că autoritățile din Norvegia au deschis o investigație de corupție privind legăturile lui Jagland cu Epstein, iar avocatul Anders Brosveet a transmis că politicianul cooperează și neagă acuzațiile. În plus, după alegerea lui Donald Trump, Epstein ar fi încercat să se prezinte drept o persoană care poate „explica” noua administrație unor interlocutori străini. Într-un mesaj din 2018, el spune că ar fi discutat cu Vitaly Churkin, fost ambasador al Rusiei la ONU, despre cum ar trebui abordat Trump, sugerând că astfel de „insight”-uri ar putea ajunge și la Kremlin înaintea summitului de la Helsinki.
În ansamblu, corespondența din arhiva DOJ descrie un efort persistent de „intrare” în cercurile de putere de la Moscova, însă, până acum, fără dovada unei întâlniri directe cu liderul rus.