Investiții în apărare și crize
Danemarca a anunţat vineri, 20 februarie 2026, că va consacra 1,2 miliarde de coroane (160 de milioane de euro) pentru întărirea pregătirii societăţii în caz de război sau de criză, numind-o „pregătire totală”. Potrivit agenției de știri AFP, citată de Agerpres, acest demers vine în contextul intensificării amenințărilor de securitate în Europa. „Pregătirea totală trebuie să constituie cadrul unei acţiuni coordonate între puterile publice, cetăţeni, firme şi societatea civilă, pentru a preveni şi gestiona evenimente majore, crize, catastrofe şi, în cel mai rău caz, războiul”, a declarat Ministerul danez al Securităţii Civile într-un comunicat.
Planul guvernamental danez se concentrează pe întărirea capacităţilor de alimentare cu electricitate şi apă, precum şi pe îmbunătăţirea sistemului de sănătate și a telecomunicațiilor. Conform informațiilor oficiale, fiecare danez trebuie să fie autonom timp de 72 de ore în caz de criză, un mesaj reiterat de ministrul Torsten Schack Pedersen în cadrul unei conferințe de presă. Această recomandare a fost inclusă într-o broşură distribuită digital fiecărui danez în septembrie 2024, care subliniază importanța pregătirii individuale.
Un aspect semnificativ al acestui plan vine în urma unor incidente recente, când mai multe drone au survolat aeroporturi daneze și baza militară aeriană Skrydstrup. Prim-ministrul Mette Frederiksen a sugerat că aceste survoluri sunt legate de Rusia, estimând că aceasta reprezintă „o ameninţare pentru securitatea Europei”. Această percepție a fost amplificată de conflictele actuale din Ucraina și de activitățile hibrid ale Moscovei împotriva NATO.
În comparație cu alte țări nordice, Danemarca pare să fi fost mai puțin pregătită până acum. Finlanda, de exemplu, a îndemnat cetățenii să se pregătească atât mental, cât și logistic, având în vedere proximitatea Rusiei. În Suedia, autoritățile organizează anual o săptămână de pregătire, un moment în care se reamintesc recomandările pentru populație, inclusiv cele legate de gestionarea crizelor.
Criticii acestui program de pregătire totală argumentează că astfel de măsuri ar putea crea o panică inutilă în rândul populației. De asemenea, ei subliniază că, în loc să se concentreze pe pregătirea pentru război, guvernul ar trebui să investească în soluții pe termen lung pentru prevenirea conflictelor. În ciuda acestor critici, Ministerul Securității Civile a insistat asupra necesității de a lua măsuri prompte în fața unei situații de securitate tot mai complexe.
Pe lângă măsurile de pregătire, guvernul danez a promis să întărească măsurile de precauție pentru protejarea infrastructurilor, inspirându-se din exemplele altor țări nordice. Aceasta este o reacție la provocările emergente și o încercare de a asigura o reacție rapidă în fața crizelor viitoare.
În concluzie, decizia Danemarcei de a aloca 160 de milioane de euro pentru întărirea pregătirii societății este un semn al conștientizării crescânde a amenințărilor de securitate. Această inițiativă subliniază importanța cooperării între autorități și cetățeni în gestionarea riscurilor și crizelor.
Pe măsură ce amenințările globale continuă să evolueze, este esențial ca Danemarca să rămână vigilentă și să își adapteze strategiile de apărare în consecință.