Argumente împotriva propunerii legislative
În contextul propunerii legislative înregistrate la Senat, care vizează reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani în cazul infracțiunii de omor, Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere în care respinge modificarea cadrului legislativ. Argumentul central al instituției este că minorii sub 14 ani nu au discernământul necesar pentru a înțelege pe deplin gravitatea faptelor lor.
Proiectul de lege inițiat de Alexandru-Ștefan Băișanu, deputat neafiliat, prevede că un copil cu vârsta între 12 și 14 ani ar putea fi tras la răspundere penală pentru omor, dacă se dovedește că a acționat cu discernământ. În prezent, legea din România stabilește clar că minorii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de faptă.
Răspunderea penală înseamnă că o persoană poate fi judecată și sancționată potrivit Codului penal pentru o infracțiune. În cazul minorilor, legea face diferențe în funcție de vârstă. Copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală. Cei între 14 și 16 ani pot răspunde penal doar dacă se dovedește că au avut discernământ, adică au înțeles ce fac și care sunt consecințele faptei. După 16 ani, minorii răspund penal potrivit regulilor generale, cu regim special pentru minori.
Proiectul de lege aflat în dezbatere ar coborî acest prag la 12 ani, dar doar pentru infracțiunea de omor și doar dacă există o evaluare psihologică și psihiatrică care să arate că minorul a avut discernământ. Inițiatorii proiectului susțin că în cazul unor fapte extrem de grave, precum omorul, statul trebuie să poată interveni și penal chiar dacă autorul are sub 14 ani. Aceștia spun că în forma actuală a legii nu există posibilitatea tragerii la răspundere penală a unui copil de 12 sau 13 ani, indiferent de gravitatea faptei.
În expunerea de motive sunt invocate și exemple din alte state în care limita de vârstă pentru răspunderea penală este mai scăzută decât în România. În Marea Britanie, Elveția sau Australia, pragul este stabilit la 10 ani, iar în Turcia, Olanda și Grecia la 12 ani. Există însă și țări unde limita este și mai mică, precum Pakistan și Nigeria, unde răspunderea penală poate interveni de la 7 ani. Potrivit inițiatorilor proiectului, modificarea ar permite un răspuns mai ferm în situații excepționale.
Avocatul Poporului consideră însă că o astfel de modificare nu este justificată și poate avea efecte negative pe termen lung. Instituția a explicat, în punctul de vedere transmis Ministerului Justiției, că dezvoltarea psihică și emoțională a copilului nu este completă la 12 sau 13 ani. Capacitatea de a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul și consecințele legale ale acesteia nu este suficient dezvoltată la această vârstă. Din acest motiv, legea actuală pornește de la premisa că un copil sub 14 ani nu are discernământ penal.
De asemenea, instituția este de părere că reacția statului în astfel de situații trebuie să fie una de protecție și intervenție socială, nu de pedeapsă penală. Asta înseamnă consiliere psihologică, sprijin pentru familie, supraveghere și măsuri educative, nu trimiterea în fața instanței penale. Un argument important invocat de Avocatul Poporului este cel legat de proporționalitate. În perioada 2023-2026 au fost identificate doar două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani, arată o analiză a instituției. În România există aproximativ trei milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani.
Avocatul Poporului consideră că, deși aceste cazuri sunt extrem de grave și șocante, ele nu reprezintă un fenomen generalizat care să justifice modificarea legii pentru toți copiii din această categorie de vârstă și avertizează că legile nu ar trebui schimbate sub presiunea emoției publice generate de cazuri intens mediatizate. Potrivit Avocatului Poporului, trimiterea unui copil foarte tânăr în sistemul penal poate avea consecințe grave, întrucât închisoarea sau chiar simpla implicare într-un proces penal poate duce la stigmatizare, adică la etichetarea copilului ca „infractor”, ceea ce îi poate afecta pe termen lung șansele de integrare în societate.
Instituția arată că studiile de specialitate indică faptul că intervenția penală timpurie nu reduce neapărat comportamentele violente, ci poate, în unele cazuri, să le accentueze. În schimb, măsurile educative și de protecție au o rată mai bună de succes în prevenirea repetării faptelor. Avocatul Poporului a arătat că, în multe cazuri, minorii care ajung să comită fapte penale provin din medii vulnerabile. Este vorba despre familii dezorganizate sau monoparentale, părinți plecați la muncă în străinătate, copii care au abandonat școala sau nu sunt supravegheați corespunzător.
Problema reală nu este lipsa pedepsei penale, spune instituția, ci lipsa unor servicii sociale bine finanțate și eficiente care să intervină la timp. Soluția este prevenția: sprijin pentru familii, intervenție timpurie, consiliere, implicarea școlii și a specialiștilor, a mai adăugat Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis Ministerului Justiției. La solicitarea Digi24.ro, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale a minorilor, iar în prezent analiza se desfășoară în cadrul unui grup de lucru.
Potrivit acestuia, grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Justiției analizează oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, în urma consultării extinse cu instituții, autorități, profesioniști ai dreptului și reprezentanți ai societății civile. Concluziile acestei analize ar putea sta la baza unei eventuale inițiative legislative. Joi, 19 februarie 2026, Ministerul Justiției a organizat o reuniune extinsă a Grupului de lucru pentru analiza și evaluarea cadrului normativ privind răspunderea penală a minorilor.
La întâlnire au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, Direcției Naționale de Probațiune, Inspectoratului General al Poliției Române, precum și reprezentanți ai societății civile, între care Organizația Salvați Copiii și UNICEF în România.