Decizia Sfântului Scaun explicată
Vaticanul a decis să nu se alăture Consiliului pentru Pace creat de Donald Trump, o inițiativă care ar urma să gestioneze crize internaționale, inclusiv situația din Gaza. La 19 februarie 2026, cardinalul Pietro Parolin, principalul responsabil diplomatic al Sfântului Scaun, a declarat că gestionarea crizelor internaționale trebuie să rămână în responsabilitatea instituțiilor multilaterale consacrate, în special Organizația Națiunilor Unite. "Este esențial ca ONU să rămână în centrul acestor eforturi de mediere și soluționare a conflictelor", a subliniat Parolin, conform unei declarații transmise de Vatican.
Papa Leon, primul pontif american și un critic al unor politici promovate de Trump, a fost invitat în ianuarie să se alăture acestei structuri. Consiliul a fost conceput inițial ca parte a planului american privind administrarea temporară a teritoriului Gaza, în urma unui armistițiu fragil încheiat în octombrie 2025. În continuarea acestui plan, Trump a anunțat extinderea mandatului Consiliului, astfel încât acesta să abordeze și alte conflicte globale. Prima reuniune este programată la Washington, unde participanții vor discuta inclusiv reconstrucția Gazei.
Cardinalul Parolin a explicat că Sfântul Scaun nu poate participa la această structură din cauza naturii sale distincte. „Sfântul Scaun nu va participa la Consiliul Păcii din cauza naturii sale particulare, care evident nu este aceeași cu a altor state”, a declarat el. Această poziție a fost susținută de mai mulți experți în relații internaționale, care au argumentat că Vaticanul trebuie să rămână un mediator moral, nu un participant activ în structuri politice executiv.
Oficialul a subliniat că există o preocupare clară privind legitimitatea unor astfel de inițiative paralele. „La nivel internațional, ar trebui să fie în primul rând ONU cea care gestionează aceste situații de criză. Acesta este unul dintre punctele pe care am insistat”, a adăugat Parolin. Această afirmație reflectă o linie diplomatică constantă a Vaticanului, care privilegiază mecanismele multilaterale existente și evită implicarea directă în structuri politice cu rol executiv asupra unor teritorii.
Reacțiile internaționale la inițiativa lui Trump au fost prudente. Italia, România și Uniunea Europeană au transmis că vor participa doar în calitate de observatori, fără a deveni membri ai Consiliului. Această abordare este văzută ca o măsură de precauție, având în vedere complexitatea situației din Gaza și posibilele implicații ale unei astfel de structuri.
Experți în drepturile omului au criticat proiectul, susținând că o astfel de structură, condusă de un lider străin și fără participarea palestinienilor, ridică probleme serioase de legitimitate. Unii analiști avertizează că inițiativa ar putea submina rolul ONU și ar crea precedente controversate în administrarea conflictelor. Acești experți subliniază că soluțiile durabile pentru conflicte necesită participarea tuturor părților implicate, inclusiv a celor afectate direct.
Vaticanul, care are statut de observator permanent la ONU și o rețea diplomatică extinsă, preferă să își mențină rolul tradițional de mediator moral și susținător al soluțiilor multilaterale, fără implicare directă în organisme politice executive.
Această decizie de a nu participa la Consiliul pentru Pace este un exemplu clar al angajamentului Vaticanului față de principiile sale fundamentale în politica internațională, respectând în același timp legitimitatea instituțiilor internaționale existente.