Sprijin guvernamental recent
Primă stabilitate reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul României a discutat joi, 19 februarie 2026, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență destinat sprijinirii accesului pe piața muncii al tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care a subliniat importanța acestei măsuri în contextul actual al crizei economice. "Este esențial să oferim sprijin tinerilor care se află în dificultate și să le facilităm integrarea în piața muncii", a declarat Dogioiu. Proiectul propune modificarea Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj pentru a implementa această inițiativă.
Una dintre principalele prevederi ale ordonanței este introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la formare profesională. Acest grup este cunoscut sub denumirea de NEETs (Not in Education, Employment, or Training) și reprezintă o categorie vulnerabilă, cu un risc crescut de excluziune socială. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, aproximativ 15% din tinerii români se încadrează în această categorie.
Ordonanța prevede, de asemenea, extinderea categoriilor de angajați pentru care angajatorii pot beneficia de subvenții la angajare. Printre noile categorii se numără șomerii cu vârste între 45 și 50 de ani, mamele care au în întreținere cel puțin trei copii minori, precum și persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate. Această măsură are rolul de a stimula angajarea persoanelor care se confruntă cu dificultăți pe piața muncii și de a reduce ratele șomajului.
Experți în domeniul ocupării forței de muncă consideră că aceste măsuri sunt necesare, dar că trebuie să fie însoțite de programe de formare profesională adaptate nevoilor pieței. "Este crucial ca tinerii să nu primească doar sprijin financiar, ci și oportunități de dezvoltare profesională", a declarat Dr. Andreea Mihăilescu, expert în politici de ocupare a forței de muncă la Universitatea din București. De asemenea, aceasta a subliniat că, pentru a avea un impact real, aceste măsuri trebuie să fie implementate rapid și eficient.
Comparativ cu anul 2022, când rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 18%, iar numărul NEETs a crescut semnificativ, noile măsuri ar putea contribui la o reducere a acestor cifre. De asemenea, este important de menționat că, în conformitate cu datele Eurostat din 2025, România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata tinerilor NEETs, ceea ce subliniază urgența acestor intervenții.
Cu toate acestea, există critici privind eficiența acestor măsuri. Reprezentanții unor organizații non-guvernamentale sugerează că soluțiile trebuie să fie mai complexe și să abordeze problemele fundamentale ale educației și formării profesionale. "Sunt necesare reforme structurale în educație pentru a preveni ca tinerii să devină NEETs în primul rând", a afirmat Maria Popescu, coordonator la Centrul de Resurse pentru Educație și Formare Profesională.
În concluzie, ordonanța discutată de Guvernul României reprezintă un pas important în sprijinirea tinerilor NEETs, dar trebuie să fie însoțită de măsuri complementare care să asigure o integrare sustenabilă pe piața muncii.
Următorii pași includ dezbateri în Parlament și implementarea rapidă a măsurilor, pentru a răspunde nevoilor urgente ale tinerilor din România.