Declarații referitoare la impozitare
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că nu susține introducerea impozitării progresive în România, subliniind că, în contextul unei situații bugetare dificile, este esențial ca guvernul să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale și pe încasarea taxelor. Această informație a fost comunicată în cadrul unei emisiuni la Digi24, pe 19 februarie 2026. *”Schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta; are nevoie cel puțin de un an de zile, astfel încât să existe capacitatea finanțelor pentru a pune în practică orice fel de politică de schimbare a impozitării”, a declarat Bolojan.*
Premierul a explicat că, în opinia sa, introducerea impozitării progresive nu este de actualitate, având în vedere că administrația fiscală trebuie să se concentreze pe problemele curente legate de evaziune și pe digitalizarea sistemului de taxe. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în anul 2025, evaziunea fiscală în România a fost estimată la aproximativ 10% din PIB, ceea ce arată necesitatea unei atenții sporite în acest domeniu.
În ceea ce privește reformele fiscale, Bolojan a subliniat că actualele modificări legislative sunt deja o provocare pentru sistemul fiscal românesc. *”Consider că în situația actuală, în condițiile în care avem o situație complicată din punct de vedere bugetar, nu este momentul pentru o astfel de schimbare”, a adăugat el.* Această poziție este susținută și de economiștii din cadrul Institutului Național de Statistică (INS), care consideră că impozitarea progresivă ar putea crea instabilitate în colectarea veniturilor la bugetul de stat.
Criticii propunerii de impozitare progresivă, inclusiv analiști economici și reprezentanți ai mediului de afaceri, susțin că acest sistem ar putea descuraja investițiile și ar putea duce la migrarea capitalului în alte țări cu regimuri fiscale mai favorabile. De exemplu, conform unui raport Eurostat din 2024, țările din Uniunea Europeană care au implementat impozitarea progresivă au raportat o scădere a atragerii de investiții străine directe.
Pe de altă parte, susținătorii impozitării progresive, inclusiv organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni, afirmă că acest sistem ar putea contribui la reducerea inegalităților sociale și ar putea oferi resurse suplimentare pentru educație și sănătate. Aceștia argumentează că impozitarea progresivă ar putea crea un sistem fiscal mai echitabil, unde cei cu venituri mai mari contribuie mai mult la bugetul statului.
În contextul discuțiilor despre impozitarea progresivă, este important să menționăm că în trecut, în 2023, guvernul român a inițiat o serie de reforme fiscale menite să îmbunătățească transparența și eficiența sistemului fiscal. Aceste reforme au inclus măsuri de simplificare a legislației fiscale și digitalizarea proceselor de colectare a impozitelor.
În concluzie, poziția premierului Bolojan reflectă o prioritizare a stabilității fiscale în fața reformelor ambițioase. Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile pe această temă, având în vedere presiunea din partea diferitelor grupuri de interese și nevoia de a găsi un echilibru între necesitățile de finanțare ale statului și crearea unui mediu economic favorabil.
Pe de altă parte, premierul Bolojan a avut o întâlnire recentă cu reprezentanții sindicatelor din energie, unde a discutat despre problemele angajaților din acest sector, evidențiind importanța dialogului social în abordarea solicitărilor protestatarilor. În acest context, este evident că guvernul se confruntă cu multiple provocări, atât în domeniul fiscalității, cât și în cel al politicii sociale.
În urma discuțiilor, premierul a sugerat că orice modificare a sistemului de impozitare trebuie să fie bine fundamentată și implementată cu atenție, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra economiei românești.