Sondaj INSCOP 2026
Joi, 19 februarie 2026, au fost prezentate rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie. Sondajul arată o creștere semnificativă a sprijinului pentru introducerea serviciului militar obligatoriu și pentru măsuri de instruire civică în domeniul apărării. Potrivit rezultatelor, mai mult de două treimi dintre români (67,1%) se declară favorabili serviciului militar obligatoriu, comparativ cu 58,4% în mai 2015. "Această tendință reflectă o schimbare profundă în percepția publicului asupra necesității de apărare a țării în contextul actual", a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
Sondajul evidențiază că susținerea pentru serviciul militar obligatoriu este mai mare în rândul votanților AUR, persoanelor de peste 60 de ani, celor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural. De cealaltă parte, opoziția provine în special din rândul votanților PSD, PNL și USR, bărbaților, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din mediul urban.
În ceea ce privește pregătirea practică, opiniile românilor sunt împărțite. Aproape jumătate dintre respondenți (48,1%) susțin organizarea de exerciții de tras cu arma în licee, ca măsură de pregătire în caz de război, însă 48,8% se declară împotrivă. Susținătorii exercițiilor de tras sunt predominanți printre votanții AUR, bărbați, persoane de peste 45 de ani și locuitori ai mediului rural. În contrast, votanții USR, femeile și persoanele cu educație superioară se opun acestei măsuri.
Interesant este că inițiativele moderne de pregătire, cum ar fi cursurile pentru operatori de drone, sunt sprijinite de 80,8% dintre participanți. Aceste cursuri sunt preferate în special de votanții PNL și USR, angajații din sectorul public și persoanele cu educație superioară. Totuși, cei care se opun acestei idei sunt, în special, votanții PSD și locuitorii din București.
Pregătirea pentru situații medicale de urgență primește un sprijin aproape unanim, cu 92,7% dintre români susținând organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani. Susținătorii acestui tip de pregătire sunt în principal votanții USR și persoanele cu educație superioară.
Referitor la reacția românilor în caz de conflict, aproape jumătate (48%) afirmă că ar lupta pentru a-și apăra țara, în timp ce 19,7% ar alege să emigreze, iar 10,5% s-ar ascunde. Ponderea celor care ar face altceva este de 7%. Aceste date sugerează o divizare a opiniei publice cu privire la reacția în cazul unui conflict armat.
În ceea ce privește percepția asupra pregătirii României pentru un atac din partea Rusiei, doar 3,6% consideră că țara este foarte bine pregătită, iar 51,4% cred că pregătirea este insuficientă. Această opinie este mai frecvent exprimată de votanții PNL și tinerii sub 30 de ani.
Sprijinul pentru creșterea bugetului de apărare rămâne ridicat, cu 74,4% dintre români în favoarea acestei măsuri. Majoritatea consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul țării, cu 72,9% susținând această măsură.
În ceea ce privește sursele de informație, 44,7% dintre români se informează constant de la posturile TV, 25% din rețelele sociale, iar 17,8% accesează paginile de știri online. Aceste date sugerează o diversitate în modalitățile de informare a cetățenilor și o dependență de diferite surse de media.
Metoda de cercetare a fost interviul telefonic (CATI) pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, cu o eroare maximă admisă de ±3% și un grad de încredere de 95%.