Diana Buzoianu, despre scumpirea apei în 2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că prețul apei nu va crește pentru cetățeni, iar operatorii economici ar trebui să-și reducă profiturile. România are nevoie de 30 de miliarde de lei pentru infrastructură anti-inundații, iar Guvernul se confruntă cu provocări în implementarea acestui plan.

EN

Brief

Environment Minister Diana Buzoianu stated that water prices will not increase for citizens, and economic operators should lower their profits. Romania needs 30 billion lei for flood infrastructure, and the government faces challenges in implementing this plan.

Diana Buzoianu, despre scumpirea apei în 2026
Sursa foto: psnews.ro

Decizii în coaliție necesare

Întrebată joi, 19 februarie 2026, după ședința de Guvern, în ce stadiu se află proiectul de creștere a costului apei industriale, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că scenariile nu sunt încă pregătite. Există un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care obligă consolidarea mecanismului de finanțare al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) pentru investiții în infrastructură. Buzoianu a subliniat importanța consensului în coaliție și în guvern, având în vedere că neîndeplinirea acestui jalon ar putea atrage penalități de aproximativ un miliard de euro. "Este esențial ca populația să nu suporte costuri suplimentare", a afirmat ministra.

Referitor la impactul creșterii costului apei industriale asupra prețurilor pentru consumatori, Buzoianu a declarat că nu vede o rațiune pentru care prețul final ar trebui să crească. "Operatorii ar trebui să accepte profituri mai mici, nu să transfere costurile către consumatori", a adăugat ea. Aceasta a subliniat că statul nu ar trebui să profite de pe urma creșterii prețurilor în momente dificile pentru cetățeni.

Întrebată despre modalitatea prin care statul va impune reducerea profiturilor operatorilor economici, ministra a evitat un răspuns concret, menționând că discuțiile vor avea loc atunci când scenariile vor fi definitive. Majoritatea operatorilor vizați în acest context sunt companii de stat, ceea ce complică și mai mult problema.

În ceea ce privește necesarul financiar pentru infrastructura anti-inundații, Buzoianu a explicat că Banca Mondială a estimat că România are nevoie de aproximativ 30 de miliarde de lei pentru astfel de lucrări critice, pe o perioadă de 15 ani. Conform datelor din 2024, s-au alocat doar 50-60 de milioane de lei pentru construcția barajelor, de aproape 10 ori mai puțin decât era necesar.

Ministra a precizat că prioritățile se vor concentra pe baraje în zone de risc și pe lucrări noi în zone vulnerabile, subliniind că acestea sunt esențiale pentru prevenirea inundațiilor. Aceasta a reiterat angajamentul guvernului de a asigura resursele necesare pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice și pentru a proteja comunitățile din România.

În concluzie, discuțiile din coaliție vor continua, iar deciziile luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra politicii de prețuri a apei și asupra infrastructurii necesare pentru a preveni inundațiile.

Este esențial ca toți actorii implicați să colaboreze pentru a găsi soluții viabile și sustenabile pentru cetățeni.