Controverse în politica externă
Ediția de miercuri a emisiunii Ai Aflat! a prilejuit un dialog între jurnalistul Ionuț Cristache și fostul director al SIE, Silviu Predoiu, pe tema schimbărilor recente în garnitura diplomatică a României. La începutul anului 2026, președintele Nicușor Dan a decis să schimbe nu mai puțin de 50 de ambasadori români, o măsură care a stârnit controverse și critici din partea unor experți în domeniu. "Anul trecut, domnul Nicușor Dan a fost ocupat cu diverse probleme administrative, iar acum vedem consecințele acestei lipse de atenție la politica externă", a declarat Predoiu, referindu-se la prioritățile președintelui.
Silviu Predoiu, care a ocupat funcția de director al Serviciului de Informații Externe, a subliniat că o astfel de schimbare ar fi trebuit să fie realizată într-un mod mai etapizat și planificat. "Când ai 50 de ambasadori cu mandatele expirate, ar fi fost mai logic să îi înlocuiești pe rând, nu toți odată, pentru a evita un vid de leadership în diplomație", a adăugat el. Predoiu consideră că justificarea lui Nicușor Dan pentru aceste demersuri nu este convingătoare, având în vedere că nu există o strategie economică clară în spatele acestor schimbări.
Fostul director al SIE a adus în discuție și lipsa unei viziuni coerente în politica externă a României. "Dacă nu a existat un creier și o viziune în spatele acestor oameni, întrebarea este: nu cumva ar trebui să schimbăm persoana care trebuia să aibă această viziune și nu pe cei care nu au fost sprijiniți?", a declarat el. Această observație reflectă o preocupare mai largă în societatea românească cu privire la eficiența diplomației române.
Pe de altă parte, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a susținut că schimbările sunt necesare pentru a răspunde provocărilor actuale și că evaluarea ambasadorilor a fost efectuată în conformitate cu standardele internaționale. Într-un comunicat oficial, aceasta a afirmat: "Este esențial să avem o echipă diplomatică care să reflecte prioritățile actuale ale României și să se alinieze la standardele europene în materie de politică externă".
Criticile aduse de Predoiu și alți experți subliniază o problemă mai profundă în sistemul diplomatic românesc, și anume, modul în care sunt selectați și evaluați ambasadorii. Potrivit unui raport din 2025 al Ministerului Afacerilor Externe, doar 30% dintre ambasadorii români au avut pregătire formală în domeniul diplomației, ceea ce ridică întrebări cu privire la competențele acestora. Această statistică subliniază necesitatea unei reforme în procesul de selecție și evaluare a personalului diplomatic.
În plus, Predoiu a menționat că, în trecut, au existat și situații în care diplomați români au fost chemați la DNA, ceea ce a generat o atmosferă de nesiguranță în rândul corpului diplomatic. "Diplomatul român nu este protejat de lege în mod automat, iar astfel de situații afectează moralul și eficiența acestora", a spus el. Aceasta este o problemă care necesită o atenție urgentă din partea autorităților pentru a asigura un climat de lucru stabil și sigur pentru diplomați.
În concluzie, schimbările drastice propuse de Nicușor Dan în rândul ambasadorilor români ridică întrebări importante despre viziunea și strategia pe termen lung a României în politica externă. Este necesar ca autoritățile să clarifice motivele acestor schimbări și să se asigure că selecția și evaluarea ambasadorilor se bazează pe criterii obiective și relevante.
În viitor, o reformă în acest sens ar putea asigura o diplomatie mai eficientă și bine pregătită pentru a face față provocărilor globale actuale.