Planuri ale administrației Trump
Controverse privind reprezintă subiectul principal al acestui articol. Administrația președintelui Donald Trump plănuiește construirea unei baze militare în Gaza, capabilă să găzduiască până la 5.000 de persoane, pe un teren de peste 142 hectare, potrivit documentelor de contractare ale Consilului pentru Pace, văzute de The Guardian.
Baza ar urma să servească drept punct operațional pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare (ISF), formată din trupe din mai multe țări, sub egida noului organism Consilului pentru Pace, condus de Trump și coordonat de ginerele său, Jared Kushner. Conform planurilor consultate de publicația britanică, construcția va fi realizată pe etape și va include 26 de turnuri de observație blindate pe șasiu de trailer, un poligon pentru arme ușoare, buncăre și depozite pentru echipamente militare. Întreaga bază va fi împrejmuită cu sârmă ghimpată și se va întinde pe 1.400 de metri pe 1.100 de metri, pe teren arid din sudul Gazei, presărat cu tufișuri și resturi metalice rămase în urma bombardamentelor israeliene.
Proiectul a stârnit critici imediate. Diana Buttu, avocat palestinian-canadian și fost negociator de pace, a declarat că ridicarea unei baze militare pe pământ palestinian fără aprobarea guvernului local echivalează cu un act de ocupație. „Cui i-au cerut voie să construiască această bază militară?”, a întrebat ea. Documentul prevede inclusiv protocoale pentru descoperirea rămășițelor umane sau a artefactelor culturale: orice astfel de descoperire ar impune încetarea imediată a lucrărilor și notificarea oficialilor responsabili. Organizația de protecție civilă din Gaza estimează că aproximativ 10.000 de palestinieni ar putea fi îngropați sub dărâmături.
Consiliul pentru Pace, organism creat cu aprobarea ONU, se prezintă ca o entitate legală internațională separată, dar experții spun că în realitate este un „instrument la dispoziția SUA”. Finanțarea și structura de guvernanță rămân neclare, iar discuțiile cu contractorii sunt adesea purtate pe aplicații de mesagerie criptată, nu prin e-mail guvernamental. Potrivit Consiliului de Securitate al ONU, forța ISF ar urma să asigure securitatea granițelor, să mențină pacea și să protejeze civilii. Totodată, forța ar trebui să sprijine și să instruiască „forțele de poliție palestiniene verificate”.
Nu este clar cum ar acționa ISF în caz de confruntări, atacuri reînnoite ale Israelului sau operațiuni ale Hamas. De asemenea, rămâne neclar rolul exact al forței în dezarmarea Hamas, condiție impusă de Israel pentru reconstrucția Gazei. Mai mult de 20 de țări s-au înscris ca membri ai Consiliului pentru Pace, deși unii aliați majori europeni au refuzat să participe la prima reuniune. Guvernul indonezian s-a oferit să trimită până la 8.000 de militari pentru ISF.
Oficialii US Central Command au redirecționat toate întrebările publicației britanice legate de bază către Consiliul pentru Pace, iar un purtător de cuvânt al administrației Trump a refuzat să comenteze: „Așa cum a spus Președintele, nu vor fi trupe americane pe teren.
Nu vom discuta despre documente scurse.” Întregul plan ridică întrebări serioase privind legalitatea, guvernanța și potențialul de escaladare într-o regiune deja extrem de tensionată.