Augustin Zegrean avertizează despre decizia CCR

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, avertizează că decizia Curții Constituționale privind pensiile magistraților nu este o victorie. El sugerează că magistrații ar putea da statul în judecată, iar Parlamentul este singurul care poate modifica legea. Presiunea politică nu ar trebui să influențeze judecătorii CCR, subliniind importanța independenței justiției.

EN

Brief

Augustin Zegrean, former president of the Constitutional Court, warns that the Constitutional Court's decision regarding judges' pensions is not a victory. He suggests that judges may sue the state, and only Parliament can amend the law. Political pressure should not influence the judges of the Constitutional Court, highlighting the importance of judicial independence.

Augustin Zegrean avertizează despre decizia CCR
Sursa foto: hotnews.ro

Soluții pentru magistrați

Judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis miercuri, 18 februarie 2026, că legea privind pensiile de serviciu ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări. Această decizie a stârnit reacții diverse în rândul experților din domeniul juridic. Potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, magistrații nu ar trebui să considere acest verdict ca o victorie. "Nu e nicio bucurie că CCR a dat această decizie", a declarat Zegrean într-un interviu acordat Euronews. El a subliniat că discuțiile pe tema pensiilor magistraților continuă de 16 ani și este puțin probabil ca acestea să se încheie în curând.

Zegrean a explicat că, în urma acestei decizii, magistrații care ar putea ieși la pensie în următoarele luni ar putea da statul în judecată. „Un scenariu ar putea să fie ca magistrații care astăzi sunt în funcție și care peste o lună, două, trei, ar putea ieși la pensie - și nu vor mai putea ieși, pentru că s-a modificat legea - vor da statul român în judecată și, cu acel dosar, vor încerca să ajungă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Și vor putea ajunge”, a spus Zegrean.

Fostul judecător constituțional a amintit de cazuri anterioare în care magistrații au acționat în judecată Ministerul Justiției pentru a obține creșteri salariale. „Am mai trecut prin astfel de momente, când judecătorii au dat în judecată Ministerul Justiției și și-au majorat salariile. Lumea n-a uitat”, a adăugat el. Zegrean a subliniat că dacă se ajunge la CJUE, procesul poate dura ani de zile, iar, până la primirea unei decizii, legea actuală se va aplica.

Pe lângă acest aspect, Augustin Zegrean a evidențiat că Parlamentul este singura instituție care poate modifica legea. „Numai Parlamentul poate modifica legea. Dacă președintele cere reexaminarea legii, ea se va întoarce în Parlament. Și pe parlamentari nu îi poate opri nimeni să modifice tot”, a afirmat el. În plus, Zegrean a menționat că există organizații ale magistraților care se pot adresa instituțiilor europene pentru suport.

Decizia CCR a fost luată cu un vot de 6-3 și permite continuarea aplicării legii care crește vârsta de pensionare a magistraților și micșorează cuantumul pensiei de serviciu. Potrivit noii reglementări, pensia va fi de 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 80% din ultimul salariu brut, conform legislației anterioare. Aceasta înseamnă o reducere semnificativă a veniturilor pentru magistrați, ceea ce generează o mare îngrijorare în rândul acestora.

Zegrean a mai declarat că judecătorii CCR nu ar trebui să se teamă de presiunea politică, având în vedere că nu pot fi numiți din nou. „Judecătorii CCR nu au niciun motiv să se teamă de politicieni, pentru că nu îi mai pot numi a doua oară. N-au niciun motiv să fie recunoscători”, a spus el. Aceasta subliniază importanța independenței justiției în România, un principiu fundamental pentru funcționarea democrației.

În concluzie, decizia CCR deschide un nou capitol în disputa privind pensiile magistraților. Magistrații ar putea alege să conteste această lege, ceea ce ar putea determina o serie de acțiuni legale și o atenție sporită asupra sistemului de justiție din România.

Rămâne de văzut cum vor reacționa instituțiile și dacă acest conflict se va amplifica, având în vedere implicațiile sale pe termen lung asupra justiției și a încrederii publicului în sistemul judiciar.