Ungaria și Slovacia, fără petrol rusesc

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Ungaria și Slovacia au suspendat livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba, provocând tensiuni cu Ucraina. În urma atacurilor rusești, ambele țări au început să utilizeze rezervele strategice de petrol. Situația a generat acuzații de șantaj politic și a ridicat întrebări despre viitorul aprovizionării energetice în regiune.

EN

Brief

Hungary and Slovakia have halted Russian oil deliveries through the Druzhba pipeline, leading to tensions with Ukraine. Following Russian attacks, both countries have begun utilizing their strategic oil reserves. The situation has prompted accusations of political blackmail and raised questions about the future of energy supply in the region.

Ungaria și Slovacia, fără petrol rusesc
Sursa foto: hotnews.ro

Suspendarea livrărilor prin Drujba

Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost însă oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta, potrivit ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha. "Din păcate, trebuie să ne confruntăm cu această situație, iar Ucraina își asumă responsabilitatea pentru securitatea aprovizionării", a declarat acesta. În luna februarie nu au existat livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, conform raportului Bloomberg. De asemenea, în ianuarie, fluxurile au avut o medie de aproximativ 150.000 de barili pe zi. Prin comparație, media zilnică a livrărilor în primele două luni ale anilor 2022–2025 a fost de aproximativ 200.000 de barili pe zi. Ministrul ucrainean de externe a adăugat că ramura sudică a conductei Drujba a fost lovită în timpul atacului rusesc din 27 ianuarie, publicând fotografii cu ceea ce a descris drept conducta în flăcări. "Știm că partea ungară se pregătește din nou să se plângă de problemele legate de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Nu putem decât să le recomandăm să se adreseze 'prietenilor' lor de la Moscova cu aceste fotografii", a scris el pe platforma X. Luni, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu a reluat tranzitul din motive politice, afirmând că el și ministrul economiei din Slovacia au cerut Croației sprijin pentru a asigura aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Adria. "Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni permite importul de petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte", a scris Szijjártó pe X. De asemenea, el a subliniat că securitatea aprovizionării energetice a unei țări nu trebuie să devină o problemă ideologică. Conform informațiilor, Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare de la sancțiunile UE care le permite importul de petrol rusesc pe mare în cazul întreruperii livrărilor prin conducte. Totuși, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022, iar derogarea pentru cele două state fără ieșire la mare se aplică doar livrărilor prin conducte. Conducta Adria, care pornește de la coasta Adriaticii din Croația către Ungaria, ar putea fi o soluție, dar Budapesta a respins apelurile Bruxelles-ului de a diversifica sursele de aprovizionare. Guvernul premierului Viktor Orbán a susținut anterior că Adria nu are capacitatea necesară pentru a acoperi nevoile Ungariei și că taxele de tranzit mai ridicate impuse de Croația fac transportul neviabil din punct de vedere comercial. În octombrie 2025, Szijjártó a acuzat Croația că "încearcă să profite de războiul din Ucraina". În replică, ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat că acuzațiile Ungariei sunt "100% neadevărate" și că nu există nicio problemă în a asigura livrările. Analiștii sugerează că Budapesta a arătat puțină voință politică pentru a renunța treptat la petrolul rusesc. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria la Center for Eastern Studies, a afirmat că cel mai problematic aspect al unei astfel de decizii ar fi impactul asupra bugetului de stat, în condițiile în care deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB. Deși importurile UE de țiței rusesc au scăzut de la 26% în 2021 la aproximativ 3%, Ungaria și-a crescut dependența de la 61% la 86%, potrivit analiștilor, iar Slovacia rămâne complet dependentă de importurile de petrol rusesc.

Într-o altă dezvoltare, prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat miercuri stare de urgență în materie de aprovizionare cu petrol din cauza întreruperii livrărilor rusești prin oleductul Drujba și a amenințat Ucraina cu măsuri de retorsiune dacă situația persistă. Țara a decis să scoată din rezerve 250.000 de tone din rezervele sale de urgență din cauza situației, a declarat el în cadrul unui briefing de presă. Potrivit autorităților ucrainene, oleoductul Drujba a fost avariat de lovituri rusești la sfârșitul lunii ianuarie. Însă Fico, citând rapoarte ale serviciilor secrete slovace, a afirmat miercuri că lucrările de reparație sunt încheiate, acuzând guvernul ucrainean că nu reia livrările pentru a exercita "un șantaj" asupra Ungariei. Fico a amenințat că va pune capăt cooperării în materie de furnizare de electricitate Ucrainei. "Dacă președintele Zelenski estimează că aceste livrări nu au sens, putem decide să ne retragem din acest acord de livrări de electricitate", a spus el. Ambasadorul slovac în Ucraina a prezentat o notă oficială pentru a cere o explicație privind suspendarea livrărilor de petrol. De asemenea, Fico a anunțat că intenționează să sesizeze Comisia Europeană pentru a examina situația. În aceeași zi, Viktor Orbán a acuzat Ucraina de șantaj, afirmând că țara sa și Slovacia au cerut Croației să permită transportul de petrol rusesc prin oleoductul Adria, dar au întâmpinat dificultăți din cauza costurilor ridicate. Comisia Europeană a declarat că rămâne "în contact cu toate părțile implicate" și este gata "să convoace o reuniune a Grupului de coordonare pentru petrol de urgență", estimând în același timp că "nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea sau aprovizionarea" Ungariei și Slovaciei, care "dispun de rezerve de urgență pentru 90 de zile".

În concluzie, situația livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba a generat tensiuni între Ungaria, Slovacia și Ucraina, fiecare parte acuzându-se reciproc de blocajele întâmpinate. Cu toate acestea, impactul economic al acestei crize este semnificativ, având în vedere că Ungaria își mărește dependența de petrolul rusesc, iar Slovacia se confruntă cu provocări în asigurarea aprovizionării.

Viitorul aprovizionării energetice în regiune depinde de negocierile dintre aceste state și de reacțiile Uniunii Europene la actualele tensiuni.