Percepții asupra amenințărilor actuale
Un sondaj recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) arată că aproape jumătate dintre români (46%) percep Europa ca fiind nesigură, în contextul amenințărilor emergente. Potrivit studiului, războiul din proximitatea Uniunii Europene, în special conflictul din Ucraina, este identificat de 34% dintre respondenți ca principala amenințare la adresa securității continentului. 'Percepția de nesiguranță este alimentată de evenimentele recente și de expunerea la informații contradictorii', afirmă profesorul de științe politice, Cristian Păun de la Universitatea din București.
De asemenea, 22% dintre participanți consideră dezinformarea și manipularea online ca fiind o amenințare majoră. Aceste statistici relevă o tendință îngrijorătoare în rândul populației, care se arată îngrijorată de capacitatea liderilor europeni de a gestiona crizele actuale, doar 26% având o încredere ridicată în aceștia. În contrast, doar 15% din români au încredere în liderii lor naționali, ceea ce subliniază o criză de încredere care afectează atât nivelul local, cât și pe cel european.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 848 de respondenți între 26 ianuarie și 4 februarie 2026, iar marja de eroare este de ±3,43%. Conform metodologiei, rezultatele au fost ponderate în funcție de variabile demografice, asigurând astfel reprezentativitatea. În acest sens, datele arată că 68% dintre români percep România ca fiind vulnerabilă la amenințările externe, iar 29% consideră că țara este 'foarte vulnerabilă'.
În ceea ce privește impactul personal al acestor amenințări, 62% dintre respondenți cred că riscurile la nivel personal au crescut, iar 70% declară că au devenit mai atenți la sursele de informații. Această tendință se reflectă și în obiceiurile de consum media, unde 84% dintre respondenți afirmă că se informează din televiziuni, 62% din presa online și 55% din discuțiile cu prietenii sau familia.
Criticii consideră că această percepție de nesiguranță este amplificată de campaniile de dezinformare care circulă pe rețelele sociale, cu 62% dintre respondenți fiind de acord că Rusia desfășoară campanii de manipulare informațională împotriva Europei. Totuși, 23% contestă această afirmație, ceea ce sugerează o diviziune în rândul populației în ceea ce privește sursele de informații și interpretarea acestora.
Pe fondul acestor amenințări, 48% dintre români cred că România ar trebui să își urmărească prioritățile naționale de securitate, chiar dacă acestea ar putea să nu se alinieze cu pozițiile Uniunii Europene. Această viziune naționalistă este susținută de 32% dintre respondenți care preferă alinierea cu structurile europene și occidentale. Acest aspect subliniază complexitatea identității naționale în raport cu apartenența la Uniunea Europeană.
Totodată, datele sondajului sugerează o societate românească din ce în ce mai atentă, dar și mai anxioasă, unde războiul, dezinformarea și instabilitatea economică sunt percepute drept riscuri majore. Românii par să navigheze între nevoia de securitate și dorința de a rămâne parte a comunității internaționale, într-un context geopolitic tot mai imprevizibil.
În concluzie, această cercetare evidențiază nu doar percepțiile actuale asupra securității europene, ci și nevoia urgentă de a aborda problema dezinformării și de a întări încrederea în leadershipul politic.
Este esențial ca autoritățile să comunice eficient și transparent pentru a răspunde temerilor cetățenilor și pentru a consolida securitatea națională și europeană.