România, observator la reuniune
Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică, 14 februarie 2026, pe rețelele sociale, că va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, organizată de Donald Trump la Washington. În postarea sa, Dan a declarat: „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump”. Potrivit acestuia, România va avea calitate de observator și va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace, inclusiv pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, adăugând că „decizia de a fi prezent la aceste discuții se bazează pe susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025”.
Consiliul pentru Pace, promovat de președintele Trump, se va reuni pe 19 februarie 2026, conform unei declarații a unui oficial american, care a confirmat întâlnirea, dar a oferit puține detalii suplimentare. Această întâlnire va avea rol de conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, conform unor surse citate de Agerpres și Reuters. În luna ianuarie, Trump a anunțat formarea acestui consiliu, care, spune el, va aborda conflictele globale, ceea ce a stârnit îngrijorări din partea experților cu privire la posibila subminare a ONU.
Reacțiile internaționale la invitația lui Trump au fost mixte, unii aliați din Orientul Mijlociu acceptând invitația, în timp ce mulți dintre aliații săi occidentali s-au ținut departe. De asemenea, se estimează că calitatea de membru permanent în consiliu va costa 1 miliard de dolari. Această situație a generat o dilemă pentru statele europene, cum ar fi Grecia, care își reconsideră participarea la întâlnire, având în vedere faptul că discuțiile vor viza în principal reconstrucția Gaza.
Criticii inițiativei lui Trump subliniază că acest consiliu ar putea să nu respecte principiile de neutralitate și de gestionare a crizelor stabilite de ONU. Cardinalul Pietro Parolin, oficialul diplomatic de rang înalt al Vaticanului, a declarat recent că „eforturile de gestionare a situațiilor de criză ar trebui să fie coordonate de Organizația Națiunilor Unite”, evidențiind o poziție similară cu cea a altor experți care consideră că implicarea lui Trump în acest proces ar putea fi interpretată ca o încercare de a crea o structură colonială de supraveghere.
În România, reacțiile față de participarea lui Nicușor Dan variază. Unii experți consideră că faptul că România va avea calitate de observator poate fi o oportunitate diplomatică, în timp ce alții critică faptul că participarea la un consiliu condus de Trump ar putea compromite poziția națională. Marius Lazurcă, consilier prezidențial, a declarat că președintele Dan nu „umblă teleleu prin lume”, sugerând că prezența sa la acest consiliu este bine gândită.
Unii cetățeni și analiști au exprimat preocupări, subliniind că participarea la un consiliu condus de Trump ar putea să nu fie bine primită, având în vedere controversatele sale politici internaționale. Între timp, alții susțin că aceasta este o mișcare strategică care ar putea aduce beneficii României pe termen lung. Critica față de decizia președintelui se împletește cu susținerea unei părți din populație, ceea ce face ca opinia publică să fie divizată.
În concluzie, participarea României la Consiliul Păcii din Washington, sub conducerea lui Donald Trump, ridică întrebări despre direcția pe care o va urma politica externă a țării, în contextul angajamentelor internaționale. România va trebui să echilibreze criticile interne cu oportunitățile externe, având în vedere impactul pe care această participare îl poate avea asupra relațiilor sale internaționale.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua această situație și ce implicații va avea asupra poziției României în arena diplomatică globală.