Reacții din Kiev și Moscova
A doua zi a negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Geneva, s-a încheiat miercuri, 18 februarie 2026, după mai puțin de două ore. Atât a durat, oficial, încercarea de a apropia poziții care, după aproape cinci ani de război, par la fel de îndepărtate ca în prima zi. Negociatorul rus Vladimir Medinski a descris sesiunea drept „dificilă, dar serioasă”. Un limbaj diplomatic care, tradus, înseamnă blocaj. Moscova a anunțat că o nouă rundă va avea loc „în viitorul apropiat” – formulă elastică, folosită adesea atunci când nu există niciun progres concret. El a afirmat că o nouă rundă de discuții va avea loc în viitorul apropiat.
Ca și în prima zi, discuțiile s-au purtat cu ușile închise. Surse citate de RBC au vorbit despre o atmosferă „foarte tensionată”, cu formate bilaterale și trilaterale. Potrivit Axios, grupul tehnic, axat pe chestiuni militare, ar fi reușit unele avansuri punctuale, însă componenta politică s-a lovit de obstacole serioase. Un interlocutor apropiat negocierilor a sintetizat pentru The Washington Post esența poziției ruse: „Rusia poate vrea pace, dar doar în termenii ei.” Aceasta este, de fapt, cheia întregii ecuații.
În timp ce discuțiile se derulau la Geneva, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că prioritatea rămâne obținerea unor garanții de securitate solide. „Lucrăm pentru a aduce pacea reală mai aproape. Prioritatea este securitatea Ucrainei”, a scris el pe rețelele sociale, subliniind că delegația ucraineană are mandate clare pentru fiecare capitol al negocierilor. De partea americană, emisarul special Steve Witkoff a vorbit despre „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor trilaterale intermediate de Washington, desfășurate în Elveția, la inițiativa președintelui Donald Trump. Formula optimistă contrastează însă cu realitatea din teren și cu durata extrem de scurtă a întâlnirii.
Miza centrală rămâne teritoriul. Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, și cere, ca parte a oricărui acord, control deplin asupra regiunii Donețk – inclusiv asupra zonelor pe care nu a reușit să le cucerească în aproape 12 ani de conflict. Kievul respinge categoric aceste pretenții în absența unor garanții ferme din partea Occidentului. Așadar, liniile roșii sunt clare și, deocamdată, imobile.
În spatele rigidității Kremlinului se află însă și presiuni economice. Economia de război a Rusiei dă semne de oboseală: creșterea încetinește, iar veniturile din petrol au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Avansurile teritoriale sunt lente, costisitoare și insuficiente pentru a dicta condițiile unei păci incontestabile. Două ore de discuții nu pot rezolva un conflict care a remodelat granițe, economii și destine. La Geneva s-a vorbit din nou despre pace. Dar, atâta vreme cât pacea înseamnă pentru o parte capitulare, iar pentru cealaltă garanții imposibil de obținut, negocierile riscă să rămână un exercițiu diplomatic cu final amânat. Războiul intră în al cincilea an.
Iar timpul, deocamdată, pare să lucreze împotriva tuturor.