Decizie CCR, 18 februarie 2026
Judecătorii Curții Constituționale a României au decis miercuri, 18 februarie 2026, că legea care modifică vârsta de pensionare a magistraților și cuantumul pensiei de serviciu este constituțională, după cinci amânări succesive. "Decizia de astăzi confirmă că legislația este în conformitate cu normele constituționale și că reformele sunt necesare pentru a asigura echitatea în sistemul de pensii", a declarat Simina Tănăsescu, judecător constituțional, conform surselor HotNews.
Legea a fost adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, iar cei șase judecători care au votat pentru constituționalitate sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Cei trei care au votat împotrivă, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, au argumentat că legea ar putea discrimina magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.
Legea, propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan, prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, similar cu restul cetățenilor din Uniunea Europeană, și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar reforma propusă ar reduce această sumă, stabilind un cuantum de 55% din baza de calcul.
Conform datelor furnizate de Ministerul Justiției, în România, vârsta medie de pensionare pentru magistrați este de 49 de ani, ceea ce este considerat mult mai devreme comparativ cu alte țări europene, cum ar fi Germania sau Franța, unde vârsta standard este între 65 și 67 de ani. Această diferență a generat critici din partea societății și a autorităților europene, care au cerut reforme în sistemul de pensii.
La ultima ședință a Curții Constituționale, din 11 februarie 2026, decizia a fost amânată pentru a analiza o cerere venită de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a solicitat ca proiectul de reformă să fie trimis pentru examinare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Această solicitare a fost respinsă de CCR, ceea ce a permis continuarea procesului legislativ.
Legea va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan, iar termenul de aplicare a fost modificat astfel încât să nu mai fie 1 ianuarie 2025, ci va depinde de data la care va fi promulgată. În plus, președintele are opțiunea de a retrimite legea în Parlament pentru revizuire.
Criticile aduse de Înalta Curte de Casație și Justiție la adresa legii includ afirmații că aceasta ar putea crea discriminări între categoriile de beneficiari de pensii de serviciu și că ar încalcă standardele internaționale. ICCJ susține că legea conține termeni neclari și lacune normative care o fac incompatibilă cu principiile statului de drept.
Între timp, premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma pensiilor speciale este un pas important pentru echitate în sistemul judiciar. "Este esențial ca toate categoriile de angajați să beneficieze de aceleași drepturi și obligații. Această reformă a fost solicitată de societatea românească și este crucială pentru a restabili încrederea în justiție", a subliniat Bolojan.
Legea a fost contestată în Parlament pe 1 septembrie 2025, cu asumarea răspunderii de către Guvern, dar a fost respinsă pe 20 octombrie de CCR pe motive de formă. Proiectul actual a fost revizuit și a fost prezentat din nou, având ca scop alinierea sistemului de pensii al magistraților la normele europene.
În concluzie, decizia CCR de astăzi deschide calea pentru implementarea reformelor necesare în sistemul de pensii al magistraților, dar va necesita și un angajament continuu din partea Guvernului pentru a asigura respectarea standardelor internaționale.
Următorii pași includ promulgarea legii de către președinte și adoptarea unor măsuri pentru implementarea efectivă a reformelor prevăzute în noua legislație.