Reforma pensiilor speciale
Decizia despre reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituțională a României a decis pe 18 februarie 2026 că reforma pensiilor speciale pentru magistrați este constituțională, o hotărâre ce deschide calea pentru aplicarea noilor reglementări. Premierul Ilie Bolojan a salutat această decizie, afirmând că este "o victorie a lui Ilie Bolojan pentru majoritatea covârșitoare a românilor care cer eliminarea privilegiilor și corectarea nedreptăților". "Tăria convingerilor reformiste și tenacitatea lui Ilie Bolojan au învins într-o bătălie grea", a adăugat Sighiartău, deputat PNL. Această reformă va modifica vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților, cu un impact semnificativ asupra bugetului public.
Decizia CCR a fost luată după o serie de amânări și analize preliminare, dar a confirmat legalitatea reformei propuse de guvernul condus de Bolojan. Noua lege prevede că magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani începând cu 2042, iar pensia maximă va fi limitată la 70% din ultimul salariu net. "Reforma pensiilor magistraților este un pas esențial spre corectarea inechităților care au afectat încrederea oamenilor în stat", a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că adoptarea rapidă a legii este crucială pentru evitarea pierderii fondurilor europene de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. "Guvernul riscă pierderea acestor fonduri dacă jalonul nu este îndeplinit", a explicat el. Anterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România ar putea pierde aceste fonduri din cauza întârzierilor.
Reforma nu se oprește aici, Bolojan a anunțat că în martie vor fi propuse noi modificări legislative, inclusiv pentru angajații din Ministerul de Interne și Apărare. "Ne propunem să corectăm inechitățile din toate sistemele care permit pensionarea la 50, 51 sau 52 de ani", a declarat premierul. Acesta a subliniat că, fără o creștere a vârstei de pensionare, România se va confrunta cu o criză de personal în anii următori, având în vedere că generațiile de pensionari sunt de 350.000-400.000, în timp ce generațiile care vin au doar 150.000-200.000 de tineri.
Criticii reformei, inclusiv unii judecători, au susținut că măsurile ar putea afecta negativ încrederea în sistemul judiciar. Judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga s-au opus hotărârii, iar propunerea de a trimite legea la CJUE a fost respinsă. În ciuda acestor critici, Bolojan a reafirmat că respectul pentru profesia juridică trebuie să rămână o prioritate. "Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie", a declarat el.
În concluzie, decizia CCR reprezintă un moment decisiv pentru reforma pensiilor speciale, având implicații semnificative atât pentru bugetul public, cât și pentru încrederea cetățenilor în stat. Guvernul se pregătește să continue reformele, extinzându-le către alte categorii de pensionari speciali în perioada următoare.
Bolojan a subliniat necesitatea sprijinului public larg pentru a asigura succesul acestor reforme, argumentând că "câștigător este astăzi și va fi și mâine poporul român".