Măsuri pentru securitate și economie
Comisia Europeană a adoptat miercuri, 18 februarie 2026, o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale.
În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie.
La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova. În ceea ce privește populația, Comisia urmărește câteva măsuri pentru combaterea depopulării și a lipsei forței de muncă, prin legături mai strânse între educație și piața muncii, prin programe pentru reziliența mass-media și combaterea dezinformării. Pentru monitorizarea progresului, Comisia Europeană va organiza anual un dialog politic la nivel internațional. Prima reuniune este programată pentru 26 februarie 2026, când instituțiile financiare vor semna declarația de lansare a mecanismului EastInvest. Pentru perioada 2028-2034, bugetul UE va include bani special alocați regiunilor estice de la graniță, când vor fi discutate și planuri naționale și regionale de parteneriat.
Comisia Europeană a adoptat pe 18 februarie o strategie cuprinzătoare pentru sprijinirea regiunilor estice ale UE care au frontiere terestre cu Rusia, Belarus și Ucraina. Potrivit European Pravda, Comisia Europeană a propus măsuri în cinci domenii prioritare, combinând politica de coeziune cu alte instrumente de reglementare ale UE. „UE are peste 3.500 km de frontiere terestre cu Rusia și Belarus și aproape 1.500 km cu Ucraina, plus 600 km de frontieră maritimă cu bazinul Mării Negre, pe care îl împarte cu Ucraina și Rusia. Această comunicare abordează provocările specifice cu care se confruntă oamenii și comunitățile care trăiesc în aceste regiuni”, a declarat Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. Fitto a afirmat că există un „înainte” și un „după” 24 februarie 2022 pentru aceste regiuni de frontieră, mai mult decât în orice altă parte a Europei. „De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, locurile care odinioară erau construite pentru viața cotidiană normală, pentru cumpărături transfrontaliere și turism, sunt acum utilizate pentru securitate, activități cu dublă utilizare, logistică, drone și asistență de urgență”, a adăugat el. Fitto a afirmat că multe comunități se confruntă cu o combinație de riscuri mai mari, activitate economică mai slabă și declin demografic. Comisia Europeană a propus măsuri în cinci domenii prioritare: European Pravda a raportat că, în ianuarie, miniștrii apărării din statele baltice au semnat un acord la Tallinn pentru crearea unui spațiu comun de mobilitate militară.
Finlanda și Polonia au anunțat anterior că vor conduce eforturile de apărare a flancului estic al NATO împotriva agresiunii ruse.