Falsificare în numele guvernatorului
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, miercuri, că în ultimele zile, în mediul online au fost identificate postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Mugur Isărescu. Potrivit unui comunicat oficial al băncii centrale, conținutul fraudulos clonează atât website-ul, cât și pagina de socializare a unei publicații cunoscute, prezentând un fals transcript al unei pretinse participări a guvernatorului BNR într-un interviu televizionat. "Reiterăm faptul că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții", a declarat un purtător de cuvânt al BNR.
BNR a subliniat că toate comunicările oficiale sunt efectuate exclusiv prin intermediul website-ului bnr.ro și prin conturile oficiale ale instituției pe rețelele sociale precum LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube. Aceste postări false sunt folosite pentru a convinge publicul să investească într-un site care se prezintă ca o platformă de tranzacționare automatizată, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la securitatea investițiilor online.
Conform definiției stabilite de proiectul de lege referitor la utilizarea responsabilă a tehnologiei, deepfake-ul se referă la orice conținut falsificat, fie că este vorba de imagine, audio sau video, creat prin inteligența artificială, astfel încât să inducă în eroare și să creeze impresia că o persoană a făcut sau a spus lucruri fără consimțământul ei.
În ultimele luni, utilizarea tehnologiei deepfake a crescut semnificativ, iar autoritățile din întreaga lume, inclusiv BNR, sunt îngrijorate de impactul pe care aceste tehnici îl pot avea asupra încrederii publicului în informațiile financiare. Experți în securitate cibernetică, precum Mihai Rotaru, specialist în tehnologia informației la Universitatea Politehnica din București, subliniază importanța educației publicului în identificarea conținutului falsificat. "Este esențial ca utilizatorii să fie conștienți de riscurile asociate cu investițiile online și să verifice întotdeauna sursele de informație", afirmă Rotaru.
De asemenea, redacția publicației „Adevărul” a confirmat că nu a publicat niciodată astfel de materiale și a avertizat cititorii să fie prudenți. "Folosirea numelui unor personalități publice în scopuri frauduloase nu este doar o încălcare a legii, ci și o formă de fraudă care poate afecta grav încrederea publicului în instituțiile financiare", a declarat un reprezentant al redacției.
În Uniunea Europeană, autoritățile se confruntă cu provocări similare, iar Parlamentul European a discutat recent despre necesitatea unor reglementări mai stricte privind utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi deepfake-urile. Într-un raport publicat în 2025, Eurostat a arătat că 35% dintre utilizatorii de internet din UE au fost expuși la conținut falsificat, ceea ce subliniază necesitatea unei conștientizări mai mari în rândul populației.
Criticii acestor tehnologii susțin că, pe lângă riscurile financiare, deepfake-urile pot afecta și democrația, prin răspândirea dezinformării. De exemplu, în timpul alegerilor, utilizarea deepfake-urilor poate influența opinia publică și poate manipula alegătorii. Este esențial ca instituțiile financiare și media să colaboreze pentru a combate aceste practici.
În concluzie, BNR a reiterat importanța verficării surselor și a raportării oricăror activități suspecte autorităților competente. Utilizatorii sunt sfătuiți să fie vigilenți și să nu divulge date personale în fața unor situații ce par suspecte.
Educarea publicului și colaborarea între instituții sunt pași esențiali în combaterea fraudelor financiare de tip deepfake, iar BNR continuă să colaboreze cu alte autorități pentru a proteja integritatea sistemului financiar din România.