Infrastructură pentru vreme extremă
Un proiect de hotărâre privind înființarea unei rețele de 80 de adăposturi climatice a fost lansat în dezbatere publică de Primăria Capitalei pe 16 februarie 2026. Potrivit consilierilor USR, Bogdan-Alexandru Sabo și Ionela-Gabriela Dinu, inițiativa vine ca răspuns la intensificarea valurilor de căldură și a episoadelor de ger sever. "Este esențial să protejăm populația în condiții extreme de temperatură", a declarat Dinu în cadrul conferinței de lansare a proiectului.
Proiectul prevede amenajarea a cel puțin 80 de adăposturi climatice în prima etapă, cu o extindere planificată la 160 de spații până în 2027. În 2028, se estimează că fiecare bucureștean va avea acces la un refugiu situat la maximum 10 minute de locuință. Conform unui studiu realizat de Imperial College London, Bucureștiul se află în topul capitalelor europene afectate de decesele asociate încălzirii globale, alături de Roma și Atena.
Adăposturile climatice vor include atât spații interioare, cât și exterioare. Spațiile interioare ar putea fi amenajate în biblioteci, muzee, centre culturale și alte instituții publice, asigurând condiții de confort termic, apă potabilă și acces la grupuri sanitare. Sabo a explicat că aceste adăposturi vor funcționa în special în perioadele de cod galben, portocaliu sau roșu emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Pentru a respecta standardele de confort, adăposturile climatice trebuie să mențină o temperatură de maximum 27°C vara și minimum 19°C iarna. În plus, se va asigura ventilație adecvată și, unde este posibil, filtrarea particulelor fine (PM 2.5). În contrast cu centrele medicale temporare din trecut, aceste adăposturi vor oferi doar protecție temporară.
Proiectul include și crearea de adăposturi exterioare în parcuri și grădini publice, dotate cu zone umbrite, cișmele și mobilier urban adecvat. Realizarea rețelei va fi efectuată în trei etape, începând cu amenajarea a 80 de spații până la finalul anului 2026.
În termen de 90 de zile de la adoptarea hotărârii, Primăria Capitalei va lansa o platformă online, bucuresti-rezilient-climatic.pmb.ro, care va include o hartă interactivă a adăposturilor, informații despre dotări și program, precum și ghiduri de protecție. Impactul bugetar este considerat limitat, deoarece se vor utiliza clădiri deja existente în administrarea PMB.
Pentru promovare și educație publică, Primăria a prevăzut o alocare anuală de 100.000 de lei, destinată sistemului de semnalizare, mentenanței platformei digitale și campaniilor de informare publică. Proiectul face parte din Misiunea europeană "100 de orașe inteligente și neutre climatic" și se aliniază Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030.
Specialiștii în domeniul mediului subliniază importanța acestui proiect, considerându-l un pas necesar în adaptarea orașului la schimbările climatice. Conform expertului în politici publice, Dr. Andrei Păun de la Universitatea din București, "acest tip de infrastructură este vital pentru a proteja cele mai vulnerabile segmente ale populației în fața extremelor climatice".
Criticii, însă, se întreabă dacă Primăria va putea implementa acest proiect la timp și dacă resursele financiare sunt suficiente pentru a acoperi toate costurile necesare. Este esențial ca inițiativele de acest tip să fie susținute de o strategie robustă de comunicare și educație publică, pentru a asigura o utilizare eficientă a acestor adăposturi climatice.
În concluzie, proiectul de înființare a rețelei de adăposturi climatice în București reprezintă un răspuns proactiv la provocările climatice cu care se confruntă orașul. Este un pas important în direcția protejării sănătății și bunăstării locuitorilor, iar succesul său va depinde de implicarea comunității și de resursele alocate pentru implementare.
Următorii pași includ finalizarea dezbaterii publice și adoptarea oficială a hotărârii de consiliu.