Apel la responsabilitate
Staţia de Epurare a Apei din municipiul Braşov a fost „blocată” de cantităţi neobişnuit de mari de şerveţele umede, care au afectat randamentul procesului de tratare a apelor, au anunţat, marţi, reprezentanţii Companiei Apa Braşov, transmite Agerpres. Acest incident subliniază importanţa responsabilităţii fiecărui cetăţean în gestionarea deşeurilor menajere. Potrivit unui comunicat al companiei, „staţiile de epurare sunt componente esenţiale ale unui ansamblu complex de instalaţii care contribuie la protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului”.
Reprezentanţii Companiei Apa Braşov au subliniat că şerveţelele umede nu se dizolvă la fel ca hârtia igienică, ci creează dopuri care înfundă ţevile. „Pare greu de crezut că un şerveţel umed poate afecta o întreagă activitate, un întreg proces. Acest lucru se întâmplă mai des decât ne putem imagina”, a declarat un reprezentant al companiei. În ultimele zile, staţia de epurare a fost asediată de un volum foarte mare de şerveţele umede, afectând semnificativ procesul de epurare a apelor uzate.
Compania a menţionat că, pentru a face faţă acestei situaţii, curăţarea grătarelor sau a pompelor nu se poate realiza decât manual, cu efortul colegilor lor. Această situaţie nu este unică pentru Braşov, fiind raportată şi în alte localităţi din România. De exemplu, în Arad, Compania de Apă Arad a anunţat pe 10 februarie că echipele sale au scos cantităţi uriaşe de şerveţele umede din reţeaua de canalizare.
Reprezentanţii operatorului care asigură apa la robinetele braşovenilor au menţionat că, în pofida campaniilor de informare şi sensibilizare în mediul online, mesajul „SOS Canalizarea!” nu pare să aibă efectul dorit. „Lumea se împiedică mereu de un şerveţel umed”, au subliniat aceştia. Este esenţial ca cetăţenii să fie conştienţi de impactul pe care îl au alegerile lor asupra infrastructurii de canalizare şi epurare.
Este important ca populaţia să nu mai arunce în toaletă şerveţele umede, hârtie igienică umedă, absorbante, ulei utilizat la gătit sau ambalaje de plastic ori scutece de unică folosinţă. Aceste deşeuri pot provoca nu doar blocaje, ci şi refulări şi inundaţii în subsoluri, afectând astfel nu doar staţiile de epurare, ci întreaga comunitate. Autorităţile locale au responsabilitatea de a informa şi educa cetăţenii în privinţa corectei gestionări a deşeurilor.
În concluzie, situaţia actuală de la Staţia de Epurare a Apei din Braşov evidenţiază necesitatea unei colaborări între autorităţi şi cetăţeni pentru a soluţiona problema deşeurilor. Este nevoie de campanii de informare mai eficiente, dar şi de o responsabilitate crescută din partea fiecăruia dintre noi.
Următorii paşi ar trebui să includă consolidarea campaniilor de conştientizare, precum şi implementarea unor măsuri stricte pentru a preveni aruncarea deşeurilor necorespunzătoare în sistemul de canalizare.