Peste 4,16 milioane au emigrat
România devine reprezintă subiectul principal al acestui articol. Populația României s-a diminuat cu peste 4,16 milioane de persoane în ultimii 35 de ani, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, potrivit unei analize publicate marți de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei. Anul 2024 a marcat un nou vârf al plecărilor definitive, cu aproximativ 50.000 de persoane care și-au stabilit domiciliul în afara țării.
Datele Eurostat pentru 2025 arată că aproximativ 43 de milioane de persoane din Uniunea Europeană locuiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie în interiorul UE, fie în afara spațiului comunitar. "Acest număr reprezintă circa 10% din populaţia rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din ţări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populaţie, printre care se numără România, alături de Polonia şi Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât şi Polonia se numără printre ţările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migraţie externă, precum şi cu stocuri importante de emigranţi la nivel european", precizează Tudorel Andrei.
Potrivit INS, între 1990 și 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. "În aceste condiţii, populaţia rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migraţiei definitive, cu 162.000 de persoane. În primul an de după Revoluţie, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv ţara, însă în anii următori numărul emigranţilor definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 şi 2010, în care nivelul anual al emigraţiei a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranţilor definitivi a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depăşit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an", subliniază Tudorel Andrei.
În perioada 2000–2011, soldul anual al migrației definitive a fost negativ în majoritatea anilor, iar populația rezidentă din 2011 era cu aproximativ 40.000 de persoane mai mică decât în 2000. Între 2012 și 2022, situația s-a inversat, numărul imigranților fiind mai mare decât cel al emigranților, iar soldul migrației definitive a fost pozitiv, de 183.000 de persoane. Totuși, în 2023 și 2024, România a revenit la un sold negativ, contribuind la o scădere suplimentară a populației rezidente cu peste 41.000 de persoane.
De-a lungul anilor, cei mai mulți imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive. În perioada 2011–2022, aproape 273.000 de persoane s-au stabilit în România, echivalentul a peste 60% din totalul imigranților definitivi înregistrați. Pe fondul conflictului din Ucraina, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au înregistrat domiciliul în România, reprezentând 7,6% din totalul imigrărilor definitive din această perioadă.
În 2023, aproximativ 10.200 de imigranți au provenit din Republica Moldova (34,2% din total), iar în 2024 numărul acestora a scăzut la circa 7.900 de persoane, adică 28% din totalul celor care și-au stabilit domiciliul în România. În același an, aproape 21.800 de imigranți au venit din alte state decât cele tradiționale, reprezentând 39,7% din totalul imigrației definitive. "În anii 2022 şi 2023, numărul imigranţilor înregistraţi în România s-a dublat, comparativ cu nivelul consemnat în anul 2010. Între 2010 -2014, mai mult de 90% din numărul de imigranţi au fost cetăţeni români care se reîntorceau în ţară. În anul 2023, numărul cetăţenilor români care s-au reîntors în ţară a fost de 201.800, însă, pe fondul creşterii numărului total de imigranţi la 324.000, ponderea acestora s-a redus la 67%. În perioada 1990-2002, populaţia rezidentă s-a diminuat în proporţie de 80% ca urmare a migraţiei internaţionale, în timp ce contribuţia soldului natural negativ a fost semnificativ mai redusă, de aproximativ 20%. În intervalul 2003-2009, nivelul maxim fiind atins în 2007, numărul emigrărilor a ajuns la 544.000 de persoane, iar sporul migraţiei a fost de 458.000 de persoane", susţine şeful INS.
La 1 ianuarie 2010, populația rezidentă era cu peste 1,33 milioane de persoane mai mică decât la începutul lui 2003, migrația externă având o contribuție de peste 83% la această scădere. În perioada 2022–2024, soldul pozitiv al migrației externe a fost de 235.000 de persoane, compensând aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane, astfel încât populația rezidentă nu a coborât sub 19 milioane.
În ansamblu, în ultimii 35 de ani, România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori, iar între 2014 și 2024, 364.000 de copii născuți în străinătate, cu cel puțin un părinte român, au fost ulterior înregistrați în țară, reprezentând peste 16% din totalul nou-născuților din acest interval.
La nivel global, potrivit Diviziei de Populație a Națiunilor Unite, numărul emigranților s-a dublat în ultimii 35 de ani, de la 154 de milioane în 1990 la peste 340 de milioane în 2024, iar ponderea acestora în populația mondială a crescut de la 2,9% la 3,7%.