Lupta pentru posturi a început
Cu mai mult de un an înainte de remanierea de la jumătatea mandatului, care va avea loc la începutul anului 2027, comploturile și luptele au început deja pentru cele mai înalte funcții din Parlamentul European. Conform unui articol publicat de Politico, această remaniere va testa din nou așa-numitul „cordon sanitar”, acordul informal între forțele centriste pentru a ține extrema dreaptă departe de procesul decizional. Grupurile de parlamentari se pregătesc pentru o discuție intensă despre posturile de vârf, anticipând că funcții importante, de la președinte la conducerea comisiilor, vor fi disponibile pentru noi numiri.
Actuala președintă a Parlamentului, Roberta Metsola, își exprimă dorința de a obține un al treilea mandat, ceea ce ar face-o cea mai longevivă președintă a adunării. Nici Metsola, nici șeful Partidului Popular European, Manfred Weber, nu neagă această ambiție. Președintele Parlamentului este ales pentru mandate de doi ani și jumătate, care pot fi reînnoite, iar fiecare mandat parlamentar are o durată de cinci ani. În iunie 2025, Metsola a sugerat că un al treilea mandat rămâne o posibilitate, având în vedere că a exclus opțiunea de a reveni în Malta pentru a deveni liderul partidului său național. La o conferință de presă în octombrie, când a fost întrebată despre candidatura sa, ea a declarat: „Mai sunt încă 15 luni până la alegerile de la jumătatea mandatului și sunt aici pentru a-mi îndeplini în fiecare zi sarcinile pentru care am fost aleasă”.
Mai mulți parlamentari și oficiali au declarat că Metsola depune eforturi considerabile pentru a-și asigura un nou mandat. „Este în plină campanie electorală, acordând favoruri deputaților europeni și oficialilor”, a declarat un deputat liberal din Renew, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi liber, la fel ca și alții citați în articolul publicat de POLITICO. Această tactică ar putea plasa Metsola și PPE pe o traiectorie de coliziune cu social-democrații (S&D), care susțin că ar trebui să obțină președinția conform unui acord de împărțire a puterii semnat la începutul mandatului. Cu toate acestea, PPE a rămas vag în privința angajamentului său față de un astfel de acord.
S&D nu a propus încă un candidat pentru a o înlocui pe Metsola, fapt ce a fost observat de către aliații partidului. Un deputat ecologist a comentat: „Mă voi gândi la asta când vor avea un candidat, nu pot susține o revendicare vagă pentru un post”. Aceste tensiuni interne dintre PPE și S&D au deschis ușa pentru Renew Europe, al treilea membru al coaliției de centru, pentru a lua în considerare propunerea unui candidat de compromis, conform a doi parlamentari Renew.
Reorganizarea va testa din nou „cordonul sanitar”, un acord informal între forțele de centru pentru a preveni extrema dreaptă de a influența procesul decizional. În practică, această regulă a fost ignorată în adoptarea unor legi, PPE votând alături de extrema dreaptă pe teme precum migrația și dereglementarea. Weber a declarat într-un interviu că este o „linie roșie” pentru el și familia sa politică să acorde vreun rol politicienilor de extremă dreaptă în instituția europeană.
Grupurile liberale și de centru-stânga exprimă neîncredere față de Weber din cauza colaborării dintre PPE și extrema dreaptă și suspectează că ar putea folosi vicepreședințiile Parlamentului și conducerea comisiilor ca monedă de schimb pentru a-și asigura sprijinul pentru un nou mandat pentru Metsola. Între timp, în rândurile PPE există îndoieli dacă este posibil să se împiedice grupurile de extremă dreaptă să ajungă la putere la Bruxelles, în condițiile în care acestea guvernează în capitalele naționale.
„Ce ar trebui să facem când (Jordan) Bardella va fi președintele Franței?”, a întrebat un europarlamentar PPE, subliniind că o țară atât de mare ca Franța nu poate fi exclusă din funcțiile de vârf de la Bruxelles. Deși grupurile de extremă dreaptă Patrioții și Europa Națiunilor Suverane nu au primit niciun post de vicepreședinte al Parlamentului, acestea contestă prin intermediul Curții de Justiție a UE deciziile luate, susținând că este discriminatoriu și contrar regulilor Parlamentului ca pozițiile de conducere să nu reflecte compoziția camerei.
Dacă instanța decide în favoarea lor, grupul „Patrioții” ar putea obține câștiguri semnificative. În acest context, parlamentarii discută despre posibile lovituri de putere, iar grupurile de stânga și liberale se dovedesc a fi cele mai vulnerabile, având în vedere că actualii lideri din grupul Verzilor, Terry Reintke și Bas Eickhout, provin din aripa pragmatică, iar facțiunea mai idealistă devine din ce în ce mai frustrată de această abordare. Renew Europe se confruntă, de asemenea, cu diviziuni interne între facțiunea mai ecologistă și cea mai liberală din punct de vedere economic, ambele considerând că cealaltă vrea să conteste conducerea actuală.
Weber își menține influența asupra PPE după 12 ani la conducerea acestuia, în timp ce criticii susțin că lunga sa domnie este motivul pentru care conducerea trebuie reînnoită. Grupurile de dreapta, cum ar fi Conservatorii și Reformiștii Europeni, vor păstra probabil aceeași conducere, în timp ce pentru S&D, totul depinde de obținerea președinției Parlamentului. Aceasta va implica o bătălie între greii naționali ai blocului, inclusiv spaniolii, italienii și germanii.
Recent, Lukas Sieper din Partidul Progresist German a anunțat că se va alătura grupului Renew Europe, iar Elisabetta Gualmini, europarlamentară italiană, a părăsit S&D pentru a se alătura liberalilor din Renew. Renew vizează să devină al patrulea grup ca mărime din Parlament, având în vedere că se află acum la doar două locuri distanță de a egala numărul de europarlamentari al ECR.
„Vânătoarea” de europarlamentari este activă, cu grupurile contactând fiecare europarlamentar care ar putea să se răzgândească. În acest context, Fidias Panayiotou, un YouTuber cipriot devenit politician, împreună cu europarlamentarii partidului populist de stânga Smer din Slovacia, intenționează să înființeze un nou grup, având ca temă unificatoare „pacea și justiția socială”. Deși nu dispun de numărul necesar de deputați pentru a forma un grup, remanierea de la jumătatea mandatului ar putea face acest lucru posibil, iar discuțiile sunt deja în curs de desfășurare.
În concluzie, remanierea de la jumătatea mandatului din Parlamentul European se anunță a fi un proces complex, plin de dispute interne și strategii politice.
Modul în care vor evolua aceste negocieri va influența nu doar puterea grupurilor politice, ci și direcția legislativă a Uniunii Europene în anii următori.