Acord cu compania din SUA
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat luni seară, la Antena 3 CNN, că România a semnat un document preliminar cu o companie minieră din Statele Unite, care deține licențe de exploatare pentru zăcăminte rare din Groenlanda, pentru realizarea unei rafinării în țara noastră. „Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materiile pe care le vom procesa în România, care sunt condiţiile, care sunt finanțările, iar la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un Memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România şi SUA și astfel vom face primul proiect integrat între extracţie, rafinare şi consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”, a declarat ministrul Energiei, citat de News.ro.
„În clipa în care noi în România avem deja rafinăria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospaţială la 7.000 de km o să se gândească «pai nu e mai simplu pentru mine, să pun în Braşov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe» (…) iar în această formă începem să fim jucători mondiali, pentru că avem toate resursele să fim acolo”, a afirmat Bogdan Ivan.
Ministrul a susținut că lipsa capacităților de rafinare face ca România să piardă valoare adăugată. „Rafinarea materialelor critice care există pe teritoriul României este cel mai complex lucru și din acest motiv România pierde foarte mult”, a spus el, explicând că minereul de cupru extras la o puritate de 3-5% este transportat în străinătate pentru procesare și revine în țară la o puritate de 98%. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România la o puritate 3-5%, îl ducem până în Portul Constanţa, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, acolo îl rafinează și îl aducem înapoi, puritate 98% (…) este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poţi să faci prima rafinărie de cupru din ţara noastră, care să se servească şi România, dar şi statele vecine”, a mai declarat ministrul Energiei.
Ministrul Energiei a declarat anterior că România deține 16 dintre cele 32 de elemente considerate critice la nivel european, care se găsesc doar în țara noastră și „maxim încă într-o ţară membră UE”, ceea ce „ne poziţionează pe primul loc în materie de resurse de subsol, pământuri rare şi materiale rare”, potrivit acestuia.
România face un pas important spre industria strategică a pământurilor rare, cu un proiect care ar putea porni de la o fabrică din județul Brașov, transmite ProTV. Mineralele ar urma să fie aduse din Groenlanda, procesate local și utilizate inclusiv în industria aerospațială, posibil în proiecte ale companiilor deținute de Elon Musk. Aproape de Brașov, în localitatea Feldioara, se află fabrica de prelucrare a concentratelor de uraniu, filială a Nuclearelectrica. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, această unitate ar putea fi extinsă sau completată cu o construcție nouă pentru a crește capacitatea de rafinare a pământurilor rare.
„Produsele obținute fie vor fi folosite în industria aeronautică din România, fie vor fi trimise în Statele Unite ale Americii pentru producția de sateliți și alte elemente aerospațiale. Beneficiarii finali vor fi companii deținute de Elon Musk, inclusiv SpaceX”, a declarat ministrul.
Pentru acest proiect, Nuclearelectrica ar urma să formeze o asociere cu Critical Metals Corp, companie care lucrează cu o mină din Groenlanda – zonă ce găzduiește unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare din lume. Pământurile rare reprezintă un grup de 17 elemente chimice incluse pe lista celor 34 de materii prime critice ale Uniunea Europeană. Ele sunt esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate. România deține și alte resurse importante, precum grafit și magneziu. Trei proiecte din județele Gorj, Hunedoara și Bihor au fost declarate strategice de Comisia Europeană în 2025. Bruxelles-ul își propune să reducă importurile de materii critice din afara UE cu 30% în următorii patru ani, pentru a-și securiza lanțurile de aprovizionare și a crea locuri de muncă.
În prezent, China domină piața globală a pământurilor rare, iar SUA își consolidează rapid capacitățile interne.
Dacă proiectul de la Feldioara se concretizează, România ar putea avea un lanț integrat complet – de la extracție și rafinare, până la utilizare industrială – devenind un actor relevant în sectorul european al materiilor prime critice.