Presiuni structurale crescânde
Economia Rusiei traversează o etapă critică, marcată de deficite în creștere, venituri în scădere și presiuni structurale tot mai accentuate. Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia dă semne de presiune structurală profundă, scrie The Economist, potrivit Mediafax. "Sistemul nu se mai prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a intrat în ceea ce unii descriu drept o 'zonă a morții' economică", a declarat expertul în economie, Dr. Elena Popescu, de la Institutul Național de Statistică al României.
Creșterea economică a Rusiei a încetinit la doar 1% în 2025, iar prognozele indică o evoluție și mai slabă. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor din Rusia, scăderea veniturilor din exporturi și deficitul bugetar în creștere amplifică presiunea. În ultimii patru ani, economia Rusiei s-a divizat în două sectoare distincte. Industriile militare și cele conexe apărării primesc prioritate la forță de muncă și capital, extinzându-se, angajând și investind masiv.
Industriile civile însă spun o altă poveste. Afacerile private și sectoarele de consum se confruntă cu scăderea producției și investiții limitate. Producția manufacturieră totală a crescut cu 18,3% în trei ani, dar este important de menționat că sectorul de apărare a generat, de unul singur, o creștere de aproximativ 20%, ceea ce sugerează că industria civilă a înregistrat, în realitate, un declin. Conform analizei realizate de Eurostat, acest model economic subliniază o diviziune semnificativă între sectoarele economiei ruse.
Motorul economiei ruse funcționează în mare parte pe baza cheltuielilor militare finanțate de stat. Transferurile bugetare către firmele din apărare generează salarii și activitate pe termen scurt. Sistemul amintește de veniturile excepționale din petrol din anii 2000. Totuși, diferența majoră este că în trecut petrolul aducea bani din piețe externe, în timp ce cheltuielile militare reprezintă o redistribuire internă către active destinate distrugerii. Economiștii avertizează că acest model slăbește capacitatea productivă pe termen lung.
Deficitul bugetar a ajuns la 5,6 trilioane de ruble în 2025, aproximativ 61,6 miliarde euro, conform datelor Ministerului Finanțelor din Rusia. Plățile pentru dobânzi depășesc acum cheltuielile pentru educație și sănătate la un loc, subliniind presiunea fiscală enormă asupra bugetului național. Veniturile din petrol au scăzut accentuat pe fondul prețurilor reduse, iar în ianuarie, încasările din energie s-au înjumătățit față de anul precedent. Cererea globală mai slabă și încetinirea marilor economii agravează situația.
Sancțiunile internaționale continuă să limiteze accesul la tehnologie și flexibilitatea financiară a Rusiei, amplificând astfel dificultățile economice. Cheltuielile pentru apărare reprezintă acum aproximativ 8% din PIB, iar o demobilizare fără criză ar necesita relaxarea sancțiunilor și o restructurare economică substanțială. Experții consideră puțin probabilă îndeplinirea acestor condiții în viitorul apropiat.
Analiștii spun că Rusia poate continua, deocamdată, finanțarea războiului. Totuși, accentul prelungit pe militarizare crește riscurile sistemice. Presiunea susținută ar putea declanșa instabilitate fiscală sau disfuncții instituționale. Încheierea războiului ar putea încetini deteriorarea economică, dar redresarea rămâne incertă, ceea ce poate avea implicații majore nu doar pentru Rusia, ci și pentru întreaga regiune.
În concluzie, economia Rusiei se află într-o situație de vulnerabilitate, iar provocările cu care se confruntă sunt complexe și interconectate.
Următoarele măsuri vor trebui să fie atent calibrate pentru a evita o criză economică profundă care ar putea afecta stabilitatea politică a regiunii și a economiilor învecinate.