Critici din presa maghiară
Datoria publică a României a depășit în noiembrie 2025 pragul de 60% din PIB, atingând valoarea de 1.121,438 miliarde de lei, echivalentul a peste 83.121 miliarde de forinți. Potrivit Ministerului Finanțelor, acest nivel reprezintă o creștere semnificativă față de anii anteriori, iar ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat: "Este un moment critic pentru economia noastră, iar măsurile de consolidare fiscală sunt necesare pentru a evita o criză mai profundă".
În primele 11 luni din 2025, datoria publică a crescut cu 156,631 miliarde de lei, iar raportul datoriei/PIB s-a majorat cu 5,4 puncte procentuale, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, se observă că, din decembrie 2019, datoria publică a României s-a triplat în termeni absoluți, iar ponderea acesteia în PIB a crescut cu 25 de puncte procentuale în doar cinci ani. Acest trend îngrijorător a fost evidențiat și de publicația maghiară Mandiner, care a subliniat impactul pe termen lung al acestor cifre alarmante asupra economiei românești.
Bugetul României pentru anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,65%, ceea ce reprezintă aproximativ 146 miliarde de lei, depășind astfel ținta stabilită. Ministerul Finanțelor a anunțat că pentru 2026 se preconizează un deficit de 6%, dar experții economici din România subliniază că aceasta poate fi o provocare dificilă în contextul actual al economiei globale. Expertul economic Adrian Vasilescu, de la Banca Națională a României, a declarat: "Dacă nu se iau măsuri urgente, riscurile de instabilitate economică vor continua să crească".
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România se află într-o situație complicată. De exemplu, conform Eurostat, datoria publică a României este semnificativ mai mare decât cea a multor alte țări europene, ceea ce poate afecta capacitatea de a atrage investiții externe și de a susține dezvoltarea economică. Criticii subliniază că guvernul român ar trebui să ia măsuri mai eficiente pentru a reduce datoria publică și a îmbunătăți gestionarea resurselor financiare.
Presa din Ungaria a reacționat la aceste cifre cu ironie, subliniind gravitatea situației economice a României. Un articol recent publicat de Mandiner a subliniat: "Datoria publică a României a crescut la 13 cifre, nici măcar nu îndrăznim să scriem suma brută", aducând în discuție faptul că, în fața unei astfel de situații, România se confruntă cu o presiune economică considerabilă. De asemenea, jurnaliștii maghiari au amintit și de alte situații în care România a fost subiect de ironie, cum ar fi problemele legate de infrastructură și planurile de reînarmare.
Un exemplu recent de ironie a fost legat de Autostrada Moldovei, unde un tronson de 50 de kilometri a fost inaugurat, dar nu este complet funcțional. Jurnaliștii din Ungaria au remarcat: "Doar în România se putea așa ceva", evidențiind percepția negativă asupra gestionării infrastructurii de către autoritățile române.
În concluzie, datoria publică a României continuă să crească, iar perspectivele economice rămân îngrijorătoare. În condițiile în care guvernul se pregătește pentru un deficit de 6% în 2026, este esențial ca măsurile de reformă fiscală să fie implementate rapid și eficient.
Experții recomandă o evaluare atentă a politicilor economice actuale și o abordare mai sustenabilă în gestionarea datoriilor pentru a asigura stabilitatea financiară a țării pe termen lung.